Video Călin Georgescu se prezenta drept „senator” al unui Ordin de Malta. Legitimația ar fi fost folosită pentru credibilitate în fața investitorilor

Noi detalii apar în dosarul DIICOT în care este vizat Călin Georgescu. Printre documentele prezentate în spațiul public se află o legitimație pe care fostul candidat apare drept „senator Georgescu Calin”, sub însemnele unei entități care se intitulează „Order of Malta”.

Legitimația care îl prezenta pe Călin Georgescu drept „senator” al unui Ordin de Malta Foto: surse Adevărul

Documentul, emis în luna mai 2025, îl prezintă pe Călin Georgescu drept „Prior of United States of America”, o titulatură care indică o funcție de reprezentare a organizației în SUA. Potrivit surselor „Adevărul”, această legitimație ar fi fost folosită pentru a crea o aparență de credibilitate în fața unor potențiali investitori.

În partea de sus a documentului apare mențiunea „Diplomatic ID”, alături de denumirea „Order of Malta”. Mai jos este înscris numele „Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem O.S.J.”.

Legitimația folosește însemne și elemente grafice asociate Ordinului de Malta.

Reacția reprezentantului Ordinului de Malta din România

Reprezentantul oficial al Ordinului de Malta în România afirmă, însă, că organizația nu emite astfel de documente și că Georgescu nu este membru al ordinului.

„Eu vă confirm că Ordinul de Malta nu emite astfel de documente. Persoana în cauză nu este membră a Ordinului de Malta. (...) Din păcate, în România, dar nu numai în România, și în alte țări din Europa, există acești mimic orders, aceste ordine false, de fapt, care, din când în când, pentru motivele lor, abuzează de simbolurile noastre”, a declarat, pentru G4Media, ambasadorul Ordinului de Malta în România, E.S. Roberto Musneci.

Călin Georgescu a fost ridicat luni de procurorii DIICOT și dus la audieri în dosarul în care este cercetat alături de alte persoane.

Potrivit procurorilor, începând din septembrie 2021, trei persoane-doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani-au constituit un grup infracțional organizat și au acționat în România și Marea Britanie pentru obținerea unor importante foloase patrimoniale.

În cazul investigat, unei persoane vătămate i-a fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții.

„Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, a fost creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale”, a transmis DIICOT, potrivit comunicării prezentate luni.

Victimei i-au fost prezentate documente și proceduri de creditare, conturi pentru efectuarea plăților și pretinse aprobări ale finanțării. Au avut loc mai multe întâlniri în România și Marea Britanie, unde ar fi fost semnat inclusiv un contract de creditare.

Verificările procurorilor ar fi arătat însă că una dintre entitățile prezentate drept instituție bancară din Marea Britanie figura cu sediul în Uniunea Comorelor. Banii ar fi fost transferați într-un cont al unei alte entități, cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția.

DIICOT susține că, în baza aparenței de credibilitate create, persoana vătămată a transferat peste un milion de euro.

Procurorii spun că persoanei vătămate i-a fost prezentată și destinația banilor depuși drept garanție.

„Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu materiale prețioase, iar o sută de mii de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli”, mai precizează reprezentanții DIICOT.

Finanțarea de 6 milioane de euro nu s-a concretizat. Ulterior, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată posibilitatea majorării finanțării la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare.

În aceste împrejurări, aceasta ar fi transferat încă 100.000 de euro. Nici finanțarea majorată nu s-ar fi concretizat, iar banii achitați drept garanție nu ar fi fost restituiți. Potrivit DIICOT, prejudiciul total depășește 1,1 milioane de euro.

Dosarul DIICOT are la bază plângerea formulată de omul de afaceri Răzvan Leu, care susține că a pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro. Detalii AICI