Analiză România taie deficitul, dar rămâne în zona de risc: între consolidare fiscală și dezechilibre persistente

Reducerea deficitului bugetar la 1,75% din PIB în primele cinci luni ale anului 2026 este interpretată de analiști drept un semnal pozitiv pentru stabilitatea fiscală a României și pentru relația cu piețele financiare.

Scăderea deficitului bugetar nu elimină în totalitate risccurile. Foto arhivă

Totuși, economiștii atrag atenția că această ajustare rapidă nu elimină vulnerabilitățile structurale ale economiei, în condițiile în care datoria publică este în creștere, inflația rămâne ridicată, iar spațiul fiscal continuă să fie limitat. În acest context, declarațiile venite atât din zona de piață, cât și din partea Băncii Naționale, conturează o imagine duală: corecție bugetară vizibilă, dar riscuri macroeconomice persistente.

„Scăderea deficitului e ca o gură de oxigen pentru România”

Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că reducerea deficitului bugetar reprezintă în primul rând un semnal important în relația cu finanțatorii externi și cu agențiile de rating.

„Scăderea deficitului e ca o gură de oxigen pentru România. Acest indicator prezintă principala miză pe care autoritățile o pot evidenția în relația cu finanțatorii străini, cu agențiile de rating. Scăderea deficitului la 1.75%, practic ne va scădea rscurile în iulie”, a spus analistul.

În opinia sa, această evoluție reprezintă practic singura veste pozitivă într-un context economic dificil.

„E singura veste în bună, într-un paradox tipic românesc. Reușim să ne adaptăm pe ultima sută de metri și să facem ceea ce nu am făcut în ultimii ani”, a adăugat el.

Totodată, analistul subliniază că marja de acțiune a Guvernului este extrem de redusă în actualul context instituțional și politic.

„Guvernul are mâinile legate, pentru că e un guvern provizoriu, și nu poate face nimic. Nu poate cheltui, nu poate da un acord de redirecționare a banilor în economie”, a declarat el.

În ceea ce privește structura investițiilor și sursele de finanțare, Negrescu evidențiază rolul dominant al fondurilor europene.

„Pe de altă parte, investițiile au crescut și cel mai important aspect este că peste 70% din investiții se fac cu bani europeni. Iar asta arată faptul că ceilalți bani pe care noi îi alocăm pentru investiții din bugetul de stat se duc acum către alte capitole importante, pensii, salarii, unde avem niște găuri masive de bani”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Semnalul BNR: risc de retrogradare și presiune pe finanțare

Anterior, economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, avertizează că economia românească se află într-o zonă de dezechilibre structurale semnificative, care depășesc sfera strict bugetară.

Potrivit acestuia, România traversează simultan presiuni majore pe inflație, deficit și datorie publică.

„Traversăm o perioadă complicată, deoarece avem cea mai înaltă rată a inflației din Uniunea Europeană (…) și cel mai mare deficit bugetar (…), iar anul acesta vom depăși și pragul de datorie publică de 60% din PIB, ultimul criteriu Maastricht pe care îl mai îndeplineam”, a spus oficialul BNR.

În acest context, Lazea avertizează că România se apropie de un punct critic în evaluarea investitorilor internaționali.

„Având asemenea indicatori, există oricând pericolul retrogradării țării la nivelul nerecomandat investițiilor, pericolul opririi finanțărilor de pe piețele externe de capital și al ajustării brutale a nivelului de trai”, a adăugat Lazea.

El subliniază necesitatea unor reguli fiscale clare și stabile, indiferent de ciclul politic. În acest context, el a propus stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guvernele aflate la putere.

În ceea ce privește consolidarea fiscală, Lazea consideră că ajustarea datoriei depinde direct de nivelul deficitului.

„Pentru ca datoria să înceapă să scadă, deficitul bugetar trebuie redus sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, care sunt de aproximativ 2,8% din PIB. Asta înseamnă că deficitul bugetar ar trebui adus în intervalul 2,5-3% din PIB”, a adăugat Lazea.

Nazare: „Nu suntem într-o zonă de confort”

Reducerea deficitului bugetar la aproape jumătate față de anul trecut nu este suficientă pentru a vorbi despre o relaxare fiscală, a avertizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Mesajul vine în contextul în care execuția bugetară la final de mai arată o corecție semnificativă a dezechilibrului bugetar, dar și presiuni care rămân ridicate în a doua parte a anului, inclusiv din zona cheltuielilor cu dobânzile și a constrângerilor macroeconomice.

„Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aporoape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR.Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ajustarea bugetară în cifre

Analiza execuției bugetare la finalul lunii mai 2026 confirmă atât amploarea consolidării fiscale, cât și persistența unor presiuni structurale asupra bugetului public.

În primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB - marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.

Pe partea de venituri, bugetul general consolidat a înregistrat încasări de 279,49 miliarde lei, în creștere cu 9,2% față de anul anterior, susținute în principal de evoluția TVA, a contribuțiilor sociale și a impozitelor pe venit.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în creștere cu 7,4%, iar veniturile din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 29,22 miliarde lei, în creștere cu 13,7%, inclusiv pe fondul avansului impozitului pe dividende și al modificărilor din zona declarației unice.

Încasările nete din TVA au urcat la 60,20 miliarde lei, în creștere cu 22,9%, evoluție susținută de modificarea cotelor de TVA și de dinamica încasărilor brute. Veniturile din accize au ajuns la 19,27 miliarde lei, în creștere cu 4,1%, în timp ce impozitul pe profit a înregistrat 10,97 miliarde lei, în urcare cu 4,5%.

Veniturile nefiscale s-au situat la 17,03 miliarde lei, în scădere cu 19%, influențate de efecte de bază generate de încasări excepționale în anul anterior.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 24,12 miliarde lei, în creștere cu 9,7%, consolidând rolul fondurilor europene în finanțarea investițiilor publice.

Pe partea de cheltuieli, acestea au însumat 315,43 miliarde lei, în scădere ușoară cu 1,5% față de anul precedent, respectiv o reducere de 1,4 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au fost de 68,17 miliarde lei, în scădere, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au urcat la 40,94 miliarde lei, în special pe fondul plăților din sectorul sanitar.

Cheltuielile cu asistența socială s-au menținut la un nivel ridicat, de 105,45 miliarde lei, în ușoară scădere de 0,7%, influențate de măsurile fiscale și de compensările din energie.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut la 26,81 miliarde lei, cu 3,95 miliarde lei mai mult față de anul anterior, ajungând la 1,3% din PIB.

Investițiile publice au urcat la 44,73 miliarde lei, din care peste 70% sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR, confirmând reorientarea către finanțare europeană. Plățile din fonduri UE și PNRR au crescut cu 45,74% față de anul anterior, compensând scăderea investițiilor din surse naționale.

O economie între consolidare și vulnerabilitate

În ansamblu, România înregistrează o corecție fiscală vizibilă, cu un deficit în scădere rapidă și o structură a investițiilor susținută de finanțare europeană. Totuși, atât declarațiile din piață, cât și cele din zona instituțională indică faptul că această ajustare rămâne insuficientă pentru a elimina riscurile macroeconomice structurale.

În condițiile în care datoria publică continuă să crească, iar costurile de finanțare rămân ridicate, evoluția din a doua parte a anului va fi esențială pentru menținerea echilibrului fiscal și pentru evitarea deteriorării percepției României pe piețele internaționale.