Cele mai scumpe oraşe din lume. Cât trebuie să muncească un bucureştean pentru un iPhone X versus un newyorkez 1

Niciodată de la căderea Cortinei de Fier nu a mai fost atât de multă tensiune între Estul şi Vestul Europei. Iar gazoductul Nord Stream 2 nu face decât să arate cine îşi doreşte, cu adevărat, să existe o Uniune cu două viteze. Oare este legitim ca interesele economice ale unei naţiuni să prevaleze în faţa proiectelor de integrare energetică propuse de Bruxelles? Va fi Estul Europei o afacere la mica înţelegere între Rusia şi Germania?

Războiul comercial pe care preşedintele Donald Trump l-a declanşat este alimentat de sloganul „America first”. Considerând că deficitele comerciale apar din cauza competiţiei străine care transferă joburile americane peste graniţă, preşedintele SUA a început să-şi onoreze, din mers, una dintre promisiunile făcute în campanie. Dar, oare, care vor fi efectele creşterii tarifelor pe comerţul cu oţel şi aluminiu?

BRUA, TAP şi Nord Stream 2 sunt trei dintre cele mai importante proiecte energetice care vor influenţa Uniunea Europeană. Atunci când vor fi funcţionale, există mari şanse ca aceste gazoducte să schimbe polii de putere din blocul european. În următorii ani, ţara noastră ar trebui să betoneze legislaţia din domeniu care asigură un mediu transparent şi nediscriminatoriu de tranzacţionare al gazelor naturale.

Uniunea Europeană a lăsat pe planul doi securitatea energetică şi pare că a luat în calcul ce este mai important pe termen scurt: consumatorii din UE să beneficieze de un preţ redus la gazele naturale, indiferent de provenienţa lor. Mai poate, însă, Rusia, să se folosească de gaz ca de o armă politică?

Şansa istorică a intrării în orbita civilizaţiei occidentale arată că istoria ne-a favorizat din nou ca în 1918, când s-a făcut România Mare! Într-adevăr, aderarea la UE în 2007 este o şansă istorică, unică pentru România. Această şansă istorică a intrării ţării noastre în orbita civilizaţiei occidentale este relevant ilustrată de vizita premierului Japoniei, Shinzo Abe, la Bucureşti în săptămâna aceasta.

Implicarea Transgazului în Republica Moldova, într-o ţară vorbitoare de limba română, este cea mai bună ocazie pentru România de a câştiga experienţă, încredere şi competenţă prin extinderea dincolo de graniţe a unor servicii atât de esenţiale, precum cele de transport şi furnizare de energie.

Comisia Europeană îşi face temele pentru a lansa Fondul Monetar European şi alte instrumente care să ajute statele din zona non-euro să adere la spaţiul monedei unice dar şi pentru a implementa reforme structurale. În acest timp, Uniunea Europeană pare că se îndepărtează de noi cu aceeaşi viteză cu care ne îndepărtăm noi de ea. În loc să fructificăm la maxim momentul 2019, guvernanţii actuali împing România spre Vişegrad, nu spre Bruxelles.

La Berlin, preţurile la locuinţe cresc constant de ani buni încoace. Investitori din întreaga lume achiziţionează masiv case şi clădiri întregi cu apartamente de închiriat. Pentru noii proprietari - o afacere bună. Pe mulţi chiriaşi, însă, preţurile tot mai mari ale chiriilor, în urma modernizării locuinţelor de către noii proprietari, riscă să-i lase fără un acoperiş deasupra capului.

Gazoductul Nord Stream 2, un proiect fabricat în Rusia cu susţinere la vârful politicii din Germania şi finanţat de marile companii energetice ale Bătrânul Continent, divide profund Uniunea Europeană. Această mega-afacere poate da peste cap pieţele energetice şi să genereze nişte tensiuni teribile. Nu e de glumă, între Estul şi Vestul Europei poate să apară o falie la fel de adâncă precum în timpul Cortinei de Fier.

România poate fi marea şansă a Republicii Moldova dacă aceasta vrea să îşi sporească substanţial securitatea energetică prin diversificarea resurselor de aprovizionare cu gaz natural. Construcţia gazoductului BRUA, prelungirea până la Chişinău a interconectorului Iaşi-Ungheni şi prezenţa americanilor de la Exxon în Marea Neagră ridică substanţial miza jocului în regiune.

Intenţia deputaţilor PSD, ALDE, UDMR şi de la minorităţi din Comisia pentru Industrii şi Servicii de a le acorda celor de la OPCOM un monopol de tranzacţionare pe piaţa gazelor naturale pune România pe poziţii divergente cu Comisia Europeană. La solicitarea ziarului „Adevărul“, Comisia a oferit o reacţie oficială faţă de amendamentele depuse de deputaţi la OUG 64/2016 care liberalizează piaţa gazelor.

Într-o Uniune Europeană cu două viteze, România circulă pe banda de urgenţă atunci când vine vorba să atragă bani europeni. Am putea învăţa, însă, lecţii importante de la statele din centrul şi estul Europei despre cum să obţinem bani prin Planul de Investiţii pentru Europa, aşa numitul Plan Juncker.

Începând cu 30 octombrie 2017, Academia de Studii Economice (ASE) împreună cu Centrul de Strategii Avansate (CSA) va derula primul curs postuniversitar de Intelligence Economic Internaţional (INT-E) din România.

Motivaţia Comitetului Nobel apare relativ seacă în raport cu implicaţiile: Richard H. Thaler a fost onorat cu celebra distincţie pentru „contribuţiile aduse economiei comportamentale”. În fapt, avem de-a face cu recunoaşterea unei revoluţii în această disciplină, cu implicaţii majore asupra pieţelor, deciziilor de business şi politicilor publice.

Din peste 200 de proiecte depuse de guvernarea Ponta, nici măcar unul nu a fost eligibil pentru finanţare prin Planul European pentru Investiţii (EFSI), deşi acestea valorau zeci de miliarde de euro.

Pornind de la conceptul dezvoltat de către New Strategy Center şi partenerii săi, zona 2B (Black Sea-Balkans) trebuie descrisă şi din prisma unui alt element esenţial: binomul investiţii-comerţ. La intersecţia dintre rutele comerciale, Marea Neagră şi Balcanii reprezintă o zonă de confluenţă unde numeroşi actori concurează inclusiv pentru pieţele acelor state.

Dacă un elev ar fi trişat la un examen, ar fi fost dat afară din clasă, spre ruşinea colegilor. Dacă un ministru trişează la doctorat, explodează toţi oneştii unei patrii mult prea cinstite şi, pe bună dreptate, pretind demisia vinovatului. Dar, când un producător capitalist minte o întreagă planetă, acceptăm cu uşurinţă scuzele sale şi ne grăbim să găsim justificări pentru un comportament imoral.

Ţin să fac publicitate unei companii petroliere care nici nu există pe piaţa românească. Deşi pare un oximoron, cred că e singura dată când observ o bună practică la o astfel de companie.

România are un potenţial extraordinar pentru a transforma deşeurile din agricultură, cele forestiere, industriale sau din gospodării în biocombustibili cu emisii reduse, creând cel puţin 5000 de locuri de muncă în acest proces.

Proiectul Roşia Montana începe din nou sa se încălzeasca, într-un moment sensibil pentru scena politică romaneasca.  Proiectul investiţional trebuie restructurat, dar va şti statul român să îşi protejeze interesele in aceasta disputa?

Cu cămaşa scoasă din pantaloni, fără cravată şi cu geaca lui neagră de piele, Yanis Varoufakis are mai degrabă imaginea unui star rock. Iar primul său turneu european i-a adus câţiva fani imporanţi.

Piaţa liberă a gazelor nu e perfectă, departe de asta, însă poate fi regelementată cât mai corect, se poate supune unor norme cât de cât clare de competiţie loială. De cealaltă parte se află Gazprom care nu e doar un jucător pe piaţă, ci şi un instrument politic, câteodată brutal. Alegeţi.