BNR ține dobânda-cheie la 6,5%. Avertisment pentru români: inflația ar putea crește din nou

Banca Națională a României a decis joi, 8 octombrie, să mențină dobânda cheie la 6,5% pe an, în condițiile în care inflația a scăzut semnificativ în lunile de vară. BNR avertizează însă că rata anuală a inflației ar urma să crească din nou până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii combustibililor și energiei, al majorării prețurilor unor materii prime și al evoluției cursului de schimb.

BNR se aşteaptă la noi scumpiri Foto: arhivă

Consiliul de administrație al BNR a decis, de asemenea, să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,5% pe an.

Totodată, banca centrală a menținut nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația a coborât de la 10,42% la 6,17%

Decizia BNR vine după o scădere semnificativă a inflației în primele două luni ale trimestrului al treilea.

Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie. Potrivit BNR, evoluția a fost determinată în principal de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și accizelor din perioada similară a anului trecut.

Efectele de bază au avut un rol important în reducerea inflației, în special în cazul prețurilor la energie. O contribuție suplimentară la scăderea inflației a venit din continuarea reducerii prețurilor alimentelor cu volatilitate ridicată, în timp ce scumpirea combustibililor a acționat în sens opus.

Și inflația de bază, calculată prin indicatorul CORE2 ajustat, a înregistrat o scădere importantă. Aceasta a ajuns la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie.

BNR se așteaptă ca inflația să crească din nou

Deși inflația a scăzut puternic în lunile de vară, banca centrală estimează că rata anuală va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul acestui an.

Printre factorii care ar putea alimenta din nou creșterea prețurilor se numără scumpirea combustibililor și energiei, majorarea cotațiilor unor materii prime, inclusiv produse agroalimentare, precum și evoluția cursului de schimb al leului.

BNR indică și efectele secetei severe din acest an și ale conflictului din Orientul Mijlociu, care pot influența prețurile energiei și ale altor materii prime.

Pe termen mai lung, banca centrală estimează însă că presiunile dezinflaționiste vor deveni mai evidente, în special ca urmare a slăbirii cererii interne.

Economia a stagnat în trimestrul al doilea

În ceea ce privește economia, BNR arată că activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului.

În ritm anual, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, însă declinul a fost mai redus decât în primul trimestru, când produsul intern brut scăzuse cu 1,2%.

Investițiile au avut o evoluție mai bună, însă consumul gospodăriilor a continuat să scadă. În același timp, exportul net a redevenit un factor de contracție, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor comparativ cu exporturile.

Această evoluție a dus la întreruperea tendinței de reducere a deficitului comercial și a deficitului de cont curent.

Datele disponibile pentru trimestrul al treilea indică o redresare a activității economice față de trimestrul anterior, inclusiv datorită evoluției agriculturii. În același timp, BNR observă o deteriorare a evoluției PIB în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

Piața muncii dă semne de slăbire

Datele recente indică noi scăderi ale numărului de salariați în lunile iunie și iulie.

În același timp, rata șomajului calculată potrivit metodologiei Biroului Internațional al Muncii a coborât la 6,4% în iulie și august, după ce ajunsese la o medie de 6,8% în trimestrul al doilea.

Creșterea anuală a salariului brut nominal s-a accelerat în iulie, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim, însă BNR precizează că ritmul se menține la un nivel scăzut din perspectivă istorică.

Pe de altă parte, deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se reducă și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, pe fondul evoluțiilor din industrie și construcții.

Leul s-a depreciat, iar randamentele titlurilor de stat au crescut

BNR notează și o serie de evoluții pe piețele financiare care au contribuit la menținerea unui grad ridicat de incertitudine.

Cursul leu/euro a avut o creștere accentuată în primele săptămâni din septembrie, iar la sfârșitul lunii și la începutul lui octombrie a înregistrat o nouă majorare semnificativă, după care s-a stabilizat la un nivel superior.

Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au crescut considerabil în septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor asociate. O parte importantă a acestei creșteri a fost corectată la începutul lunii octombrie.

Pe de altă parte, dobânzile de pe piața monetară interbancară au început să crească după o perioadă de evoluție relativ liniară.

Creditarea încetinește ușor

Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a încetinit la 8,2% în august, de la 8,4% în iunie.

Creșterea ușoară a creditării în lei a fost mai mult decât compensată de încetinirea creditării în valută, în special pe segmentul companiilor nefinanciare.

Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut la 66,8%.

BNR vede riscuri importante pentru economie

Banca centrală avertizează că perspectiva economică este influențată de un nivel ridicat de incertitudine.

Printre principalele riscuri se află evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și criza energetică, care pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor.

BNR atrage atenția și asupra situației politice interne și a măsurilor care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026.

În acest context, banca centrală consideră că absorbția și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale pentru compensarea parțială a efectelor restrictive ale consolidării bugetare, dar și pentru investiții și reforme structurale.

Evoluția politicii monetare a Băncii Centrale Europene și a Rezervei Federale a SUA, precum și deciziile băncilor centrale din regiune reprezintă, de asemenea, factori importanți pentru România.

Minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie va fi publicată pe website-ul BNR în 20 octombrie, la ora 15:00.

Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.