Analiză Scumpirile care ne așteaptă: cum se traduc direct în bugetul familiei noile cifre anunțate de BNR privind inflația

Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat cum văd evoluția prețurilor și rolul energiei în dinamica inflației, după ce BNR a revizuit în creștere, de la 5,5% la 6,1%, prognoza privind inflația la sfârșitul lui 2026, pe fondul efectelor secetei și caniculei asupra producției de energie, dar și al presiunilor din sectorul energetic. Pentru 2027, BNR estimează o inflație de 3,4%, față de 2,9% în prognoza anterioară.

Puterea de cumpărare a românilor scade pe zi ce trece. FOTO Shutterstock

Analistul Adrian Negrescu consideră că revizuirea prognozei BNR reflectă presiunile exercitate asupra prețurilor de evoluția carburanților și de eventualele scumpiri ale energiei.

„Inflația e ca un cancer. Atunci când se instalează în economie, e greu să scapi de ea. Așa arată și prognozele BNR, care vin să rescrie tendința inflației, în condițiile în care prețurile carburanților și potențialele creșteri ale prețurilor la energie pun, din păcate, presiune pe toate țintele superoptimiste ale guvernatorului Mugur Isărescu”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Analistul estimează că rata inflației ar putea ajunge aproape de 7%, în condițiile în care prețurile carburanților continuă să crească, iar energia electrică s-ar putea scumpi cu peste 15-20%, în scenariile cele mai pesimiste.

„O inflație de aproape 7% este probabil să devină realitate, în condițiile în care motorina și benzina continuă să se scumpească, iar prețurile energiei electrice ar putea înregistra creșteri de peste 15-20%, așa cum arată cele mai pesimiste estimări”, a spus el.

Potrivit lui Negrescu, menținerea inflației la un nivel de 6-7% ar reprezenta o nouă presiune asupra economiei românești.

„O inflație care să rămână la 6-7% înseamnă încă o lovitură pentru economia românească, deja slăbită după o inflație record la nivel european”, a afirmat analistul.

Adrian Negrescu: „Să lăsăm economia să se regleze”

În ceea ce privește măsurile care ar putea fi luate, Adrian Negrescu susține că prețurile ar trebui lăsate să se ajusteze prin mecanismele pieței și se pronunță împotriva intervențiilor statului asupra prețurilor.

„Ce putem face? Să lăsăm economia să se regleze. Orice intervenție a statului în zona prețurilor ar putea fi un seppuku pentru economia românească și ar genera multiple efecte negative”, a declarat acesta.

El face referire și la evoluția prețurilor produselor alimentare, unde, potrivit datelor INS, în luna iulie au fost înregistrate scăderi față de luna precedentă.

„Cred că, la fel cum s-a întâmplat în industria alimentară, ar trebui să lăsăm economia să-și caute echilibrul în materie de prețuri și cerere, așa cum arată și datele INS”, a spus Negrescu.

„În luna iulie, față de luna iunie, prețurile produselor alimentare au scăzut, ceea ce demonstrează că puterea scăzută de cumpărare a românilor i-a determinat pe retaileri să găsească soluții pentru a vinde într-o perioadă extrem de tulbure pentru economia românească”, a adăugat analistul.

Potrivit acestuia, în pofida presiunilor actuale, tendința de temperare a inflației ar urma să continue, însă evoluția prețurilor ar putea alterna între perioade de scumpiri și ieftiniri.

„Vestea bună este că tendința de temperare a inflației se va menține și în viitor, chiar dacă vom avea această evoluție în dinți de fierăstrău, cu scumpiri și ieftiniri”, a declarat Adrian Negrescu.

Pentru 2027, acesta indică un scenariu în care inflația ar putea ajunge la 4-4,5%.

„Sperăm la o inflație de 4-4,5% în 2027, în cel mai optimist scenariu”, a spus analistul.

Silviu Gresoi: Energia se transmite în lanț în economie

Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date, consideră că energia are un rol important în evoluția inflației, deoarece modificarea costurilor din acest sector se poate reflecta ulterior în mai multe categorii de bunuri și servicii.

„Componenta de energie este esențială, pentru că nu afectează doar factura finală a consumatorului, ci se transmite în lanț: transport, producție, alimente, servicii și costuri operaționale pentru companii”, a explicat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

În opinia sa, majorarea prognozei BNR reprezintă o ajustare la condițiile actuale, marcate de secetă, caniculă și probleme în sectorul energetic, dar și de presiunile existente pe piața europeană.

„Creșterea pare mai degrabă o ajustare realistă la contextul actual: secetă, caniculă, probleme în energie și presiuni pe piața europeană. Dacă energia rămâne scumpă, inflația va coborî mai lent, chiar și cu o cerere internă mai slabă”, a declarat expertul.

Silviu Gresoi arată că presiunile asupra inflației provin în această perioadă în principal din costuri, cu energia în prim-plan, iar efectele modificărilor de prețuri se propagă în economie cu întârziere.

„Inflația este alimentată acum mai ales de costuri, în special de energie, iar efectele se transmit cu întârziere în economie”, a spus el.

În acest context, expertul consideră că nivelul de 6,1% prognozat de BNR pentru sfârșitul acestui an este unul prudent.

„De aceea, prognoza BNR de 6,1% pare prudentă, nu exagerată. O scădere mai rapidă depinde de stabilizarea energiei și de reducerea presiunilor externe”, a explicat Silviu Gresoi.

BNR estimează o scădere a inflației anul viitor

Banca Naţională a României anticipează că rata anuală a inflaţiei se va situa la 6,1% la sfârşitul anului curent, la 3,4% la finele anului 2027 şi la 2,8% la sfârşitul trimestrului II din 2028, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, ediţia din august 2026.

„Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată în scădere pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, mai vizibilă în trimestrul III 2026, până la 5,9% în luna septembrie, date fiind efectele de bază asociate şocurilor ample din 2025. Indicatorul este proiectat la 6,1% în decembrie 2026, la 3,4% la finele anului viitor şi la 2,8% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2028. Comparativ cu valorile publicate în Raportul asupra inflaţiei din luna mai, traiectoria actualizată a ratei anuale a inflaţiei IPC a fost revizuită în sus, cu 0,6 puncte procentuale la finele anului curent, cu 0,5 puncte procentuale în decembrie 2027 şi cu 0,3 puncte procentuale în trimestrul I 2028, orizontul proiecţiei precedente", se arată în raport.

Conform sursei citate. balanţa riscurilor la adresa inflaţiei este evaluată să rămână înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria proiectată în scenariul de bază.

„Presiuni inflaţioniste mai ample şi persistente ar putea proveni din escaladarea tensiunilor geopolitice, prelungirea crizei energetice, precum şi din fragmentarea în continuare a comerţului internaţional. În sens opus acţionează o potenţială slăbire mai accentuată a cererii interne şi externe", se menţionează în document.

Isărescu: România nu este pregătită pentru trecerea la euro

În cadrul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat și că România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro.

Potrivit acestuia, prioritatea este corecția fiscală și reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3%. Isărescu a spus că stabilirea unui calendar pentru trecerea la euro este, în acest moment, prematură.

„Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită și prioritatea este să facem această corecție fiscală”, a afirmat guvernatorul BNR.

Isărescu a explicat că România trebuie să demonstreze că poate menține indicatorii economici în limitele necesare și să ajungă, mai întâi, la un deficit bugetar de sub 3%. El a precizat că nu este suficient ca țintele să fie atinse temporar pentru ca România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb.

Guvernatorul BNR a amintit că România și-a asumat prin Tratatul de Aderare la UE adoptarea monedei euro atunci când va îndeplini condițiile necesare și că, spre deosebire de Marea Britanie sau Danemarca, nu are un statut care să îi permită păstrarea permanentă a monedei naționale.

„Nu avem alternativă. (...) O discuție este să vedem când să o facem, când să începem discuțiile. Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că banca centrală a pregătit în trecut inclusiv structura administrativă necesară pentru trecerea la euro. Până în 2018 au avut loc la BNR ședințe ale Comitetului de Trecere la Euro, în cadrul cărora au fost analizate inclusiv aspecte logistice privind introducerea monedei europene și distribuirea numerarului.

Procesul a fost însă întrerupt, iar tentativa din perioada 2013-2014 nu a fost concretizată, deși România îndeplinea atunci criteriile necesare. Contextul european era nefavorabil, pe fondul crizei Greciei și al incertitudinilor privind viitorul zonei euro.

În prezent, Isărescu consideră că România mai are nevoie de „câțiva ani buni” pentru a ajunge la o situație fiscală compatibilă cu adoptarea euro.

„Să mă întrebați pe mine, probabil că câțiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie. Deci, oricum, după alegerile din 2028”, a declarat guvernatorul BNR.

El a respins ideea stabilirii, în acest moment, a unui termen precis, după ce unele estimări au indicat cinci sau chiar zece ani. Potrivit lui Isărescu, România ar trebui mai întâi să ia o decizie politică și să stabilească un calendar asumat la nivelul Parlamentului, urmat de măsuri care să permită menținerea indicatorilor economici în limitele necesare pentru adoptarea monedei europene.

„Însă trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm o monedă. Nu. Este un proces politic complicat. Are componente și politice, și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a subliniat Mugur Isărescu.