Ucraina, în pragul celui de-al cincilea an de război: negocieri fără final, alegeri fără pace?
0Procesul de negociere privind ieșirea din războiul ruso-ucrainean pare să fi devenit un scop în sine. În timp ce Ucraina își consumă resursele, Vladimir Putin câștigă timp, Donald Trump urmărește mize politice și financiare, iar Europa înaintează prin proceduri birocratice lente.
La fel cum nu poți număra peștii aflați în mișcae dintr-un acvariu fără a surprinde o imagine de moment, este dificil să anticipezi rezultatul final al negocierilor, întrucât dinamica se schimbă de la o zi la alta. Ceea ce poate fi descris astăzi drept un posibil deznodământ ar putea arăta diferit mâine.
În orice moment, „negocierile de dragul negocierilor” pot fi abandonate în favoarea unei formule concrete de încetare a războiului. Însă o asemenea decizie depinde nu atât de dorința lui Donald Trump de a închide dosarul ucrainean înaintea alegerilor pentru Congres, cât de calculul strategic al Kremlinului, scrie Zerkalo Nedeli.
Alegeri într-un timp al războiului
În paralel cu discuțiile externe, Ucraina intră într-o etapă în care logica politică internă începe să se miște mai rapid și mai dur decât procesul diplomatic. Indiferent când se va opri războiul, alegerile vor trebui organizate – fie după încetarea ostilităților, fie chiar în timpul acestora, dacă marile puteri vor împinge în această direcție.
Potrivit unor relatări ale Reuters și Financial Times, în cadrul unor discuții recente ar fi fost analizată o posibilă succesiune de pași: un acord de pace în primăvară, urmat de alegeri prezidențiale și eventual un referendum.
Rămân însă numeroase necunoscute. Ar fi vorba despre un acord amplu de pace sau doar despre un armistițiu? Ar putea avea loc alegeri fără ridicarea legii marțiale? Constituția Ucrainei interzice alegerile parlamentare în timpul stării de război, însă în cazul celor prezidențiale interdicția este reglementată prin lege ordinară, care ar putea fi modificată.
Menținerea legii marțiale în timpul unei campanii electorale ar însemna o campanie scurtă, restricții de securitate și un control administrativ sporit. Susținătorii unei asemenea formule ar argumenta că este o măsură de prudență într-un context fragil. Criticii ar vedea în ea un cadru care limitează competiția politică și ridică semne de întrebare privind caracterul pe deplin liber al scrutinului.
Calculul politic de la Kiev
Potrivit unor sondaje interne citate de surse politice, actualul președinte ar avea un avantaj în primul tur al alegerilor, dar ar întâmpina dificultăți într-un eventual tur doi în fața unor contracandidați cu cote ridicate de încredere publică.
În acest context, organizarea alegerilor într-un singur tur – sau crearea unor condiții politice care să favorizeze o victorie rapidă – ar reprezenta o miză majoră pentru echipa prezidențială. Referendumul privind susținerea unui plan de pace este, de asemenea, analizat ca instrument politic, menit să consolideze legitimitatea unui eventual acord.
Pe fundal, președintele a inițiat o serie de mișcări publice – întâlniri cu personalități populare, deschidere mai mare față de mass-media, reconfigurări în zona executivă – interpretate de unii analiști drept parte a unei strategii de repoziționare înaintea unei posibile campanii.
Ce își dorește Kremlinul?
Orice scenariu rămâne însă condiționat de poziția Moscovei.
Pentru Vladimir Putin, menținerea unei incertitudini controlate poate fi mai avantajoasă decât o încheiere rapidă a conflictului. Există cel puțin trei ipoteze discutate în cercurile diplomatice:
1. Un acord care să influențeze scena politică ucraineană, fără a garanta stabilitate internă la Kiev.
2. Un compromis cu Washingtonul, în care dinamica politică din Ucraina ar deveni parte a unui aranjament mai larg.
3. O înțelegere determinată de constrângeri interne rusești, inclusiv presiuni economice și dorința de relaxare a sancțiunilor.
În același timp, poziția Statelor Unite rămâne ambiguă: pe de o parte, deschidere către dialog și posibile acorduri economice; pe de altă parte, menținerea presiunii prin sancțiuni și sprijin pentru aliații europeni.
Un rezultat politic înaintea păcii?
Imaginea de ansamblu sugerează că formula „armistițiu scurt – alegeri – referendum – ratificare” ar putea produce mai rapid un rezultat politic intern decât o soluție durabilă a războiului.
Un asemenea scenariu ar putea consolida puterea actualei conduceri de la Kiev. Dar nu este clar dacă ar garanta o pace stabilă sau doar o pauză într-un conflict înghețat.
În spatele sticlei, peștii continuă să se miște. Alianțele se formează și se destramă, iar liniile de forță se redesenează constant. Deznodământul rămâne incert.
Întrebarea care persistă este dacă graba de a obține un rezultat politic intern ar putea preceda – sau chiar compromite – obținerea unei păci reale și sustenabile, susține zn.ua.
Se încarcă comentariile...
