Iranul ar mai avea lansatoare de rachete doar pentru câteva zile. Amenințarea Gardienilor Revoluției
0Iranul ar putea fi la doar câteva zile distanță de a rămâne fără lansatoare de rachete operaționale, pe fondul intensificării conflictului cu Israelul și Statele Unite, potrivit experților militari, relatează The Sun. Cu toate acestea, analiștii avertizează că Teheranul încă deține un posibil „as în mânecă” care ar putea extinde războiul din Orientul Mijlociu.
Matthew Savill, directorul departamentului de științe militare al Royal United Services Institute (RUSI), apreciază că capacitățile de rachete ale Iranului au fost serios afectate după zece zile de bombardamente SUA-Israel în cadrul operațiunii „Epic Fury”, care vizează infrastructura militară iraniană.
Acesta a spus că forțele israeliene și americane se concentrează intens asupra distrugerii lansatoarelor de rachete balistice ale Iranului, considerate un punct critic în capacitatea de atac a Teheranului..
El a explicat că operațiunea actuală urmărește atât rachetele balistice rămase, cât și lansatoarele acestora, care reprezintă elementul cheie al întregului sistem. Potrivit estimărilor israeliene, Iranul ar mai avea aproximativ 150 de lansatoare funcționale.
Savill a adăugat că, dacă ritmul actual al pierderilor continuă, Iranul ar putea pierde până la sfârșitul săptămânii capacitatea de a lansa rachete balistice de pe platforme mobile, ceea ce i-ar reduce semnificativ puterea de lovire.
Operațiunile aeriene împotriva Iranului au atins o amploare considerabilă. Oficialii israelieni susțin că Forțele de Apărare ale Israelului au lovit peste 3.000 de ținte în 30 dintre cele 31 de provincii ale Iranului.
Surse militare afirmă că armata israeliană a efectuat aproximativ 2.600 de misiuni aeriene în cadrul a 150 de valuri de atac, lansând aproximativ 6.500 de muniții.
Savill a descris amploarea operațiunii ca fiind „copleșitoare”, menționând că numărul zilnic de lovituri aeriene se apropie de intensitatea înregistrată în faza inițială a Războiului din Golf din 1991.
Statele Unite și Israelul par să își împartă țintele în diferite regiuni ale Iranului. Forțele americane se concentrează în principal asupra obiectivelor din sudul țării, în timp ce aviația israeliană își concentrează operațiunile în jurul capitalei Teheran.
Țintele principale includ instalațiile de lansare și producție a rachetelor balistice, lansatoarele mobile, forțele navale și sistemele de apărare de coastă, precum și infrastructura legată de controlul Strâmtorii Hormuz.
Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global, a devenit un punct major de îngrijorare pe măsură ce tensiunile cresc.
Expertul a mai remarcat că, în ciuda amplorii operațiunii, loviturile directe asupra programului nuclear iranian au fost relativ limitate până în prezent.
El a precizat că au fost efectuate unele atacuri asupra programului nuclear, însă acestea au fost mult mai puține comparativ cu alte tipuri de ținte militare.
Oficialii americani spun că abilitatea Iranului de a răspunde cu atacuri cu rachete a scăzut deja considerabil.
Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al Statelor Unite (CENTCOM), a declarat că atacurile cu rachete balistice lansate de Iran au scăzut cu aproximativ 90% de la începutul operațiunii.
În ciuda presiunii exercitate asupra Teheranului, analiștii avertizează că rețeaua regională de aliați ai Iranului, așa- numita „axă a rezistenței”, ar putea încă să extindă conflictul.
Reacții amestecate din partea aliaților Iranului
Dr. Burcu Ozcelik, cercetător senior specializat în securitatea Orientului Mijlociu, a apreciat că reacția grupărilor aliate Iranului din Liban, Irak și Yemen a fost mixtă.
Ea a spus că reacția a fost destul de divizată, ceea ce indică limitele rețelei regionale a Iranului atunci când se confruntă cu o campanie intensă de presiune militară.
În Liban, Hezbollah a fost primul grup care și-a intensificat atacurile împotriva Israelului în semn de solidaritate cu Iranul. Totuși, gruparea se confruntă acum cu o presiune militară tot mai mare, în timp ce Israelul ia în considerare posibilitatea unei invazii terestre de amploare în sudul Libanului.
În același timp, milițiile irakiene apropiate de Iran par mai prudente și mai divizate decât ar fi anticipat Teheranul.
Potrivit lui Ozcelik, Irakul rămâne strategic important pentru Iran, iar grupările locale ar putea încerca să evite implicarea țării într-un război de amploare.
Rebelii Houthi din Yemen rămân însă cel mai imprevizibil factor.
Aceștia au capacitatea de a extinde conflictul, dar până acum nu s-au angajat pe deplin, limitându-se la demonstrații de solidaritate, mitinguri și declarații retorice.
„Imaginea mixtă sugerează că rețeaua Iranului are în continuare capacitatea de a provoca perturbări, dar nu răspunde ca un bloc unit”.
Iranul promite intensificarea atacurilor
Președintele american Donald Trump a lăsat de înțeles că războiul s-ar putea încheia în curând, fără a oferi însă un calendar clar. Declarația sa vine în contextul creșterii puternice a prețurilor petrolului, care au atins cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani.
Oficialii israelieni au indicat însă că operațiunea militară ar putea continua „pe termen nelimitat”.
Aceștia au declarat presei locale că majoritatea lansatoarelor vor fi eliminate, populația israeliană va reveni la o viață normală, iar operațiunile nu vor mai fi limitate în timp. Potrivit lor, aproximativ 80% dintre lansatoarele iraniene ar fi fost deja distruse.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis, de asemenea, continuarea unei operațiuni militare de lungă durată împotriva Iranului.
El a declarat că nu există nicio îndoială că, prin acțiunile întreprinse până acum, Israelul reușește să slăbească grav capacitățile Iranului.
În ciuda pierderilor suferite, oficialii iranieni spun însă că vor continua lupta.
Generalul-maior Majid Mousavi, comandantul Forței Aerospațiale a Gardienilor Revoluției Islamice, a avertizat că atacurile cu rachete ar putea crește în intensitate. El a amenințat că Iranul va mai folosi de acum înainte rachete cu focoase sub o tonă împotriva țintelor americane și israeliene.
Atacurile recente ale Iranului au inclus lansări de rachete și drone către Israel, Iordania, Irak și statele din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Iranul a vizat, de asemenea, infrastructura energetică, ceea ce, în combinație cu controlul asupra Strâmtorii Hormuz, a dus la creșterea puternică a prețurilor petrolului pe piețele globale.
Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a confirmat că guvernul de la Teheran nu intenționează să accepte o încetare a focului.
El a declarat pe rețeaua socială X că Iranul „nu caută un armistițiu” și că agresorul trebuie pedepsit pentru a învăța o lecție și pentru a nu mai încerca niciodată să atace Iranul.
Un vast arsenal de rachete
Iranul deține unul dintre cele mai mari și mai diverse arsenale de rachete din Orientul Mijlociu, care include de la mortiere și drone Shahed până la rachete balistice avansate.
Cele mai puternice arme din acest arsenal sunt rachetele balistice cu rază scurtă și medie de acțiune, care reprezintă un element central al strategiei militare iraniene.
Multe dintre instalațiile de rachete ale Iranului sunt situate în apropierea capitalei Teheran. Există cel puțin cinci baze subterane cunoscute, adesea numite „orașe ale rachetelor”, răspândite în diferite provincii, inclusiv în Semnan, Kermanshah și în apropierea regiunii Golfului Persic.
În timpul războiului de 12 zile cu Israelul din luna iunie a anului trecut, Iranul a lansat rachete balistice asupra Israelului, provocând moartea a zeci de persoane și distrugerea mai multor clădiri.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului și proiectului AEI Critical Threats, Israelul ar fi distrus aproximativ o treime din lansatoarele de rachete ale Iranului în acel conflict.
Oficialii iranieni au afirmat ulterior că Teheranul și-a refăcut mare parte din capacitatea militară afectată.
Se încarcă comentariile...
