Video Trei mese pe zi - un obicei modern care ne îmbolnăvește? Ce propune dr. Alberto Villoldo
0Șaman și antropolog, dr. Alberto Villoldo atrage atenția asupra faptului că modul în care mâncăm astăzi este incompatibil cu corpul nostru: suntem programați pentru viața de vânător-culegător, nu pentru dieta industrială modernă. „Avem un genom de vânător-culegător. Nu avem un genom agricol”, spune Villoldo.

Modelul celor trei mese pe zi, considerat astăzi normal, este relativ recent în istoria umanității, susține acesta. Pentru strămoșii noștri vânători-culegători, alimentația era ciclică: perioade de abundență urmau după zile sau chiar săptămâni de post. „Mâncau pe săturate, apoi posteau. Corpul avea timp să se curețe, să se repare”, explică Villoldo.
În viziunea sa, tocmai această lipsă de pauză metabolică alimentează bolile cronice ale civilizației moderne: bolile cardiovasculare, demența și cancerul. „Nu suntem condamnați să devenim o statistică medicală. Putem ieși din medie”, afirmă el, pledând pentru o alimentație care să imite ritmul biologic ancestral.
Un element-cheie, în opinia sa, este eliminarea a ceea ce Villoldo numește „amenințarea albă”: zahărul și toate alimentele care se transformă rapid în zahăr. În paralel, el ne recomandă să reducem proteinele și să le consumăm pe rând, alternând tipurile și cantitățile. „În Occident mâncăm mult prea multă proteină. Avem batoane proteice. Mâncăm carne dimineața, pește la prânz și pui seara. Este mult prea multă proteină. Nu avem nevoie zilnic de proteină, ci pe termen mai lung, săptămânal sau chiar lunar”, susține Villoldo.
Această abordare ar permite corpului să activeze procesele interne de reciclare celulară. În interiorul fiecărei celule există un „sistem de reciclare” care elimină proteinele deteriorate și toxinele asociate acestora. Abia după această curățare, spune Villoldo, organismul poate intra într-o fază reală de reparare și regenerare.
Inclusiv creierul, mult timp considerat incapabil de regenerare, produce celule stem în condiții metabolice favorabile. „Astăzi știm că putem repara creierul și susține funcțiile cognitive pe termen lung”, afirmă el.
18 ore de post
Practica personală a lui Villoldo este simplă: două mese pe zi, într-o fereastră de alimentație de aproximativ șase ore, urmate de 18 ore de post. Scopul nu este prelungirea vieții cu orice preț, ci alinierea duratei vieții sănătoase cu durata totală a vieții. „Trăim mai mult ca niciodată, dar mai bolnavi. Asta este adevărata problemă”, spune el. „Iar atunci când mă așez în fața mesei, spun o binecuvântare. Înainte îmi binecuvântam mâncarea. Astăzi cer mâncării să mă binecuvânteze, pentru că știu că este un dar al Marii Mame, care ne vrea sănătoși și bine”.
Amintim că, un studiu publicat în Biology Reviews, realizat de cercetătorii de la University of Zurich, arăta că organismul uman nu mai ține pasul cu ritmul vieții moderne. Lumea se schimbă mult mai repede decât felul în care suntem construiți să funcționăm.
Timp de sute de mii de ani, oamenii au trăit în natură, confruntându-se cu pericole rare, dar intense (un animal periculos apărea ocazional, iar corpul reacționa imediat, după care revenea la liniște). În schimb, „leul” modern (zgomotul orașului, lumina artificială, notificările, lipsa somnului) nu mai pleacă niciodată.
Sistemul nervos intră în alertă constant, ceea ce duce la inflamație cronică, anxietate, tulburări hormonale și scăderea fertilității, după cum arată studiul. Această discrepanță între modul în care am fost construiți și mediul modern explică de ce multe dintre bolile civilizației de astăzi apar atât de frecvent.
Oamenii au nevoie de reconectare cu natura și de pauze metabolice pentru a-i permite corpului să se curețe și să se regenereze. În acest context, Alberto Villoldo subliniază același decalaj într-o notă practică: „Ne-am deconectat de la pădure, de la hrana pe care o consumăm și chiar de la microbiomul nostru, acel ecosistem intern pe care l-am agresat cu antibiotice”.
Pentru Villoldo, soluția nu este doar nutrițională, ci și spirituală: mintea și modul în care ne raportăm la corp, la natură și la ritmul nostru biologic determină starea noastră de sănătate.




























































