Moștenirea lui Nicușor Dan: Primăria Capitalei a înlocuit aproape 250 km de magistrală principală de termoficare în ultimii 5 ani

În perioada 2021 - 2025, suprapusă în cea mai mare parte pe mandatul de primar general al lui Nicușor Dan, Primăria Capitalei a reușit să înlocuiască 247 km de conductă primară de termoficare, de peste trei ori mulți decât în mandatul Gabrielei Firea, arată datele transmise de Primăria Capitalei la solicitarea „Adevărul”.

FOTO: Inquam Photos

Pe scurt, sistemul de termoficare din București se confruntă cu probleme majore pe două paliere: producția și transportul agentului termic. Producția este asigurată în principal de patru centrale electrotermice (CET-uri), alimentate cu gaze naturale și administrate de compania ELCEN, aflată în subordinea Ministerului Energiei. Cea mai veche dintre acestea este CET Sud, pusă în funcțiune în 1970, în timp ce CET Progresu, inaugurată în 1987, este cea mai recentă. Dintre cele patru, doar CET Vest a beneficiat de lucrări de modernizare semnificative.

Infrastructura de transport însumează aproximativ 954 de kilometri de conducte în rețeaua primară și 2.963 de kilometri în rețeaua secundară — aceasta din urmă fiind formată din conducte de dimensiuni mai mici, care fac legătura între punctele termice și imobile. În general, avariile apar mai rar la nivelul rețelei secundare și au un impact limitat asupra populației.

În schimb, rețeaua principală de transport, neglijată în ultimele decenii în favoarea unor investiții cu prioritate estetică, s-a degradat accentuat. Această deteriorare a dus la creșterea frecvenței avariilor și, implicit, la nemulțumiri tot mai mari în rândul locuitorilor, unii dintre aceștia optând pentru debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire.

Totalul kilometrilor de conductă primară reabilitați anual, cumulând lucrările contractate de Direcția de Investiții a Primăriei Municipiului București și intervențiile operative ale Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB), arată o creștere susținută: 27,2 km în 2020, 27,1 km în 2021, 28,3 km în 2022, 52,15 km în 2023, 73,53 km în 2024 și 66,23 km în 2025. Saltul cel mai abrupt s-a produs între 2022 și 2023, odată cu lansarea lucrărilor la finele anului 2022, și s-a menținut la un nivel similar în 2024 și 2025. Nicușor Dan a predat mandatul de primar general pentru a-l prelua pe cel de președinte pe 26 mai 2026, însă PMB și-a continuat programul de înlocuire a conductelor de termie în baza contractelor anterioare. 

Spre comparație, conform datelor comunicate anterior de municipalitate la solicitarea Mainnews.ro, în perioada 2016 – 2020, ce se suprapune cu mandatul de primar al Gabrielei Firea, în București au fost înlocuite segmente de conductă ce totalizează doar 70,2 km. Principala cauză a acestui rezultat este legată de faptul că, deși exista o finanțare europeană pentru înlocuirea a 212 km de conductă principală, administrația Firea nu a putut să o acceseze. Motivul? Radet, compania municipală care administra rețeaua, a intrat în faliment pentru că municipalitatea nu a achitat subvenția.

Unde s-au schimbat conductele în 2025

Cele mai mari șantiere ale anului trecut au fost concentrate în zona de sud și centru-vest a orașului. Magistrala II Sud - Lotul 1 a fost principalul front de lucru: pe Obiectivul 2 (Sectorul 3, de-a lungul bulevardelor Camil Ressu, Liviu Rebreanu și Nicolae Grigorescu, dar și pe strada Laborator, Aleea Școlarilor sau Drumul Murgului) au fost înlocuiți 8,7 km de conductă, iar pe Obiectivul 6 (Sectorul 2, zona Lacul Tei, cu lucrări pe bulevardele Teiul Doamnei, Ghica Tei și Lacul Tei, dar și pe zeci de străzi secundare din cartier) - alți 8,2 km.

Magistrala II–III Grozăvești - Lotul 2 a acoperit zona de nord-vest: Obiectivul 7 (Complexul Studențesc Regie, Șoseaua Orhideelor, Splaiul Independenței, Calea Plevnei, Strada Știrbei Vodă) - 4,48 km conductă, Obiectivul 8 (Strada Cluj, Turda, Abrud - zona Floreasca-Dorobanți) - 1,2 km, iar Obiectivul 11 (bretelele de legătură de pe Calea Griviței și Calea Giulești) - 1,4 km.

Magistrala V Grozăvești - Lotul 3 a adus lucrări în zona de sud-vest și Cotroceni: Grădina Botanică, Șoseaua Cotroceni, Drumul Sării, Drumul Taberei, Calea 13 Septembrie. Magistrala Progresu–Berceni - Lotul 4 a vizat Sectorul 4, pe Șoseaua Giurgiului și zeci de artere din cartierele Giurgiului și Berceni.

Planul pentru 2026: magistrale noi și șantiere în Gara de Nord

Direcția de Investiții a identificat ca prioritare pentru 2026 continuarea și finalizarea majorității loturilor deschise în anii anteriori, dar și demararea unor obiective noi. Cel mai sensibil din punct de vedere logistic este Obiectivul 9 din Lotul 2 — Magistrala II–III Grozăvești, care presupune lucrări pe Șoseaua Nicolae Titulescu, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, în zona Pieței Gării de Nord, pe Bulevardul Dinicu Golescu și în vecinătatea Spitalului Militar - un traseu de 4,25 km care va genera perturbări semnificative de trafic în Sectorul 1.

Tot în 2026 urmează să înceapă lucrările pe Obiectivele 17, 18 și 22 din Magistrala Progresu–Berceni (Lotul 4): aproximativ 15 km de traseu în Sectorul 4, acoperind Șoseaua Berceni, Drumul Jilavei, Bulevardul Metalurgiei și zona Parcului Tineretului. CMTEB și-a propus să mențină ritmul din 2025 - 16–20 km rețea primară și 50–55 km rețea secundară.

Starea rețelei: 65% din conducte au peste 25 de ani

Dincolo de accelerarea ritmului de înlocuire a conductelor, imaginea de ansamblu rămâne îngrijorătoare. Compania Municipală Termoenergetica recunoaște că aproximativ 65% din lungimea totală a conductelor rețelei primare are o vechime de peste 25 de ani, iar în cazul rețelei secundare proporția este de circa 50%.

Rețeaua a fost construită etapizat începând cu anii '60–'70 și, în absența unor investiții sistematice timp de decenii, a ajuns la un grad avansat de uzură care explică atât frecvența ridicată a avariilor, cât și pierderile masive de agent termic.

Datele privind pierderile din rețeaua primară indică o ușoară îmbunătățire, dar scot în evidență și amploarea reală a problemei. În 2021, debitul de adaos (cantitatea de apă necesară pentru a compensa pierderile) se ridica la 2.038 de tone pe oră. A scăzut la 1.931 t/h în 2022, a coborât la 1.802 t/h în 2023, apoi a urcat din nou la 1.998 t/h în 2024, pentru ca în 2025 să ajungă la 1.868 t/h.

Variațiile de la un an la altul țin nu doar de ritmul lucrărilor de reabilitare, ci și de factori precum condițiile meteorologice sau numărul de avarii din sezonul rece. Chiar și așa, raportat la 2021, reducerea din 2025 este de aproximativ 8%, un progres limitat în raport cu amploarea intervențiilor realizate în acest interval. Datele sugerează că lucrările de până acum nu au vizat încă în mod decisiv segmentele de rețea care generează cele mai mari pierderi.