„Aliniere strategică”, „scalare” sau „sinergie. De ce oamenii care folosesc limbajul corporatist tind să ia decizii mai slabe

Un nou studiu realizat de cercetători de la Cornell University sugerează că angajații care folosesc și apreciază excesiv jargonul corporatist tind să aibă rezultate mai slabe în ceea ce privește gândirea analitică și în luarea deciziilor practice. Aceștia sunt mai predispuși să se lase impresionați de formulări fără conținut real și să fie mai puțin eficienți atunci când rezolvă probleme concrete. Așadar, este jargonul un semn de nesiguranță profesională? Ce spun specialiștii?

Ce se întâmplă cu limbajul din corporații Sursă foto: Freepik

Expresii precum „aliniere strategică”, „scalare”, „sinergie” sau „optimizarea proceselor” sunt frecvente în mediul corporatist și au, în anumite contexte, un sens clar în business. Problema apare atunci când limbajul sofisticat începe să înlocuiască ideile concrete și comunicarea clară.

Potrivit unui material publicat de Inc.com, cercetătorul Shane Littrell, psiholog organizațional la Cornell University, a analizat dacă persoanele care se lasă impresionate prea ușor de formulări vagi și „pompoase” au și performanțe mai slabe în ceea ce privește gândirea critică și luarea deciziilor.

Pentru studiu, cercetătorii au creat ceea ce au numit o „scară de receptivitate la jargon corporatist”. Cu ajutorul inteligenței artificiale, au generat fraze de business care păreau sofisticate, dar care aveau un conținut vag sau aproape lipsit de sens. Participanții au fost rugați să evalueze cât de inteligente, competente sau credibile li se par aceste formulări, comparativ cu declarații reale ale unor directori din companii mari.

Ulterior, participanții au fost testați pentru a vedea cât de bine se descurcă la raționament practic, analiză și luarea deciziilor. Cercetătorii au observat că persoanele cele mai impresionate de jargonul corporatist au avut, în medie, rezultate mai slabe la aceste teste.

Potrivit spuselor lui Cornell Chronicle, citat de Inc.com, „angajații cei mai entuziasmați și inspirați de jargonul corporatist «vizionar» pot fi și cei mai puțin pregătiți să ia decizii de business eficiente și practice pentru companiile lor”.

Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, explică pentru „Adevărul” că fenomenul nu ține doar de modul în care oamenii vorbesc în companii.

„La suprafață, acest vocabular promite sofisticare. În profunzime, adesea promite doar protecție. Nu clarifică. Acoperă. Nu apropie oamenii de realitate. Îi ține, elegant, la distanță de ea”, afirmă Gabriela Marc.

„Jargonul poate deveni o formă de protecție”

Conform declarațiilor sale, marea diferență nu este între cuvintele simple și cele complicate, ci între limbajul care clarifică și limbajul care ascunde lipsa de claritate.

„Nu orice limbaj de business este, desigur, o problemă. Orice domeniu serios are nevoie de termeni tehnici, de nuanțe și de un vocabular specific. Diferența nu este între cuvinte simple și cuvinte complexe, ci între limbajul care clarifică și limbajul care apără. Primul organizează realitatea. Al doilea o învelește”, spune psihologul.

Gabriela Marc consideră că jargonul poate deveni și un mecanism prin care oamenii încearcă să mascheze nesiguranța profesională sau teama de a greși.

„Uneori îl folosește pentru că limbajul vag îl ajută să nu se simtă atât de expus. Îi dă senzația de control. Îi creează o piele suplimentară. Îi permite să pară mai sigur decât este, mai competent decât se simte, mai stăpân pe situație decât este în realitate”, explică aceasta.

Studiul atrage atenția că jargonul corporatist poate crea un cerc vicios în interiorul organizațiilor. Angajații impresionați de acest tip de limbaj tind să admire și să promoveze lideri care comunică în același mod, ceea ce poate afecta cultura organizațională și procesul de luare a deciziilor.

„Angajații care sunt mai predispuși să folosească jargonul corporatist pot contribui la promovarea unor lideri disfuncționali care folosesc același tip de limbaj, creând un fel de cerc vicios”, avertizează Shane Littrell, potrivit Inc.com.

Gabriela Marc spune că, în multe organizații, jargonul funcționează și ca un cod de apartenență. „Dacă vorbești «ca noi», pari că înțelegi regulile, că aparții, că meriți să rămâi înăuntru. Limbajul nu mai este doar un instrument de comunicare, devine o probă de loialitate și un pașaport simbolic spre cercurile de influență”, susține psihologul.

Specialista atrage atenția că, în timp, companiile pot ajunge să premieze mai degrabă aparența de competență decât claritatea și capacitatea reală de analiză.

„A spune lucrurile simplu poate ajunge să pară periculos. Claritatea poate fi citită drept lipsă de rafinament. Sobrietatea poate fi confundată cu absența viziunii. În schimb, ambalajul verbal, dacă sună suficient de bine, primește adesea aura competenței”, explică Gabriela Marc.

Potrivit lui Shane Littrell, soluția nu este interzicerea completă a jargonului corporatist, pentru că orice domeniu are nevoie de termeni specifici. Cercetătorul spune însă că organizațiile ar trebui să încurajeze comunicarea clară și directă și să recompenseze angajații care cer explicații concrete atunci când mesajele sunt prea vagi.

„Dacă directorii comunică într-un mod confuz și pompos, toată lumea din companie va face același lucru”, avertizează cercetătorul, potrivit materialului publicat de Inc.com.

Ce se întâmplă într-o companie care „nu mai poate vorbi clar”

Gabriela Marc consideră că sănătatea unei organizații poate fi observată și în modul în care aceasta comunică.

„Dacă oamenii atrași de jargon au și rezultate mai slabe la gândirea analitică și la luarea deciziilor practice, atunci nu mai vorbim despre o simplă iritare de birou. Vorbim despre o cultură care poate lua decizii mai proaste tocmai pentru că se îndepărtează de concret. Problemele nu mai sunt numite exact. Obiectivele devin tot mai difuze. Responsabilitatea se diluează. Greșelile pot fi reambalate. Iar competența începe să fie evaluată greșit, pentru că oamenii care sună bine sunt luați, prea des, drept oameni care gândesc bine”, explică ea.

Potrivit acesteia, într-un mediu în care oamenii evită să vorbească simplu și direct, organizațiile pot ajunge să funcționeze mai degrabă defensiv decât eficient.

„Există ceva profund dezechilibrat într-un sistem care nu mai tolerează adevărul simplu. O companie care nu se simte suficient de sigură pentru a spune limpede «asta nu funcționează», «nu știm încă», «aici am greșit» sau «explică exact ce vrei să spui» începe să semene cu un organism care trăiește în apărare. Nu mai procesează realitatea cu claritate, ci reacționează la ea prin mască, evitare și ambalaj. Iar când apărarea devine limbă oficială, discernământul începe să se tocească”, afirmă Gabriela Marc.

Psihologul atrage atenția că efectele pot deveni vizibile inclusiv în relațiile dintre echipe și în modul în care sunt promovate anumite persoane în companii.

„Liderii care știu să sune impresionant pot fi promovați mai ușor decât cei care văd clar. Echipele pierd timp traducând formulări vagi în sarcini reale. Ședințele se umplu de energie, dar nu și de conținut. Oamenii încep să se adapteze nu la adevăr, se adaptează la atmosferă. Iar organizația întreagă poate intra într-o formă de hipnoză semantică în care toată lumea vorbește mult, puțini înțeleg exact ce se cere și tot mai puțini au curajul să întrebe, simplu, ce înseamnă totuși tot acest zgomot”, mai spune aceasta.

Gabriela Marc consideră că limbajul clar nu este o lipsă de rafinament, ci un semn de maturitate profesională și de sănătate organizațională.

„Acolo unde oamenii pot spune direct ce nu merge, unde pot întreba fără teamă «ce înseamnă asta, concret?», organizațiile tind să fie mai sănătoase, mai coerente și mai inteligente în decizie. Claritatea cere maturitate. Cere prezență. Cere suficientă siguranță interioară încât să nu mai ai nevoie să te ascunzi în spatele cuvintelor”, explică psihologul.

În opinia sa, miza reală a studiului Cornell nu ține doar de limbajul corporatist, ci de relația organizațiilor cu realitatea și cu adevărul.

„Poate că aceasta este miza cea mai profundă a studiului Cornell. Nu doar că unele cuvinte sună fals, ci că, folosite excesiv, ele pot întreține o cultură în care oamenii se îndepărtează de realitate, de discernământ și de propria lor competență vie. Sănătatea unei organizații se vede și în felul în care poate vorbi: cât de limpede, cât de onest, cât de puțin are nevoie să se apere de adevăr. Iar acolo unde limbajul devine mască, deciziile nu mai eșuează pentru că oamenii nu au fost suficient de sofisticați, ci pentru că nu au mai avut curajul să fie reali”, concluzionează Gabriela Marc.