Astenia de primăvară: mit sau realitate? Psiholog, despre oboseala care apare când natura revine la viață

Specialiștii spun că senzația de oboseală, iritabilitate sau lipsă de energie pe care o resimt mulți oameni la începutul sezonului cald este reală și ține de modul în care organismul se adaptează la schimbările de lumină, temperatură și ritm biologic. 

Loredana Grigore. Sursă foto: Arhivă personală

Psihoterapeutul sistemic centrat pe emoții Loredana Grigore explică, pentru „Weekend Adevărul“, că această stare este, de cele mai multe ori, una temporară și reflectă procesul prin care corpul încearcă să se sincronizeze cu noul ritm al naturii.

„Weekend Adevărul“: Ce este, de fapt, astenia de primăvară? Vorbim despre o afecțiune reală sau este doar o stare temporară?

Loredana Grigore: Cuvântul astenie provine din greacă, din „asthéneia“, care înseamnă „fără forță“. Astenia de primăvară nu este o condiție medicală recunoscută și nu apare în „Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale“. Reprezintă o stare tranzitorie de dezechilibru biologic, pentru care nu există criterii de diagnostic sau protocoale clinice dedicate. Starea este una temporară și este, de fapt, un proces de adaptare, prin care corpurile noastre încearcă să recupereze decalajul simțit față de schimbările ce apar în mediul înconjurător, odată cu venirea primăverii.

Cât de des apare astenia de primăvară? Există date relevante?

În România, aproximativ 4 din 10 femei (40%) și 2 din 10 bărbați (20%) declară că au suferit de astenie de primăvară în ultimii ani. În același timp, unele cercetări europene sugerează că aproape jumătate dintre participanți (47%) raportează oboseală specifică primăvara, deși există dezbateri dacă aceasta este un sindrom sezonier autentic sau o etichetă culturală pentru oboseala acumulată. Anumite clinici estimează că aproximativ 2% din populația generală resimte o formă de oboseală accentuată care coincide strict cu tranziția de la iarnă la primăvară. Aceste date reflectă însă percepții subiective, nu diagnostice clinice. Nu există studii epidemiologice solide care să stabilească o prevalență clară.

Odihna, medicamentul ideal

Care sunt cele mai frecvente simptome?

Printre cele mai vizibile manifestări ale acestei perioade de adaptare se numără o stare de oboseală accentuată și o slăbiciune musculară care ne poate face să simțim că activitățile obișnuite au devenit brusc mult mai grele. Această lipsă de energie vine și cu o senzație de greutate fizică sau chiar de episoade de dificultăți de respirație, semn că organismul trece printr-un efort de adaptare la noile condiții de temperatură și lumină. Este un moment în care resursele noastre interne sunt redirecționate pentru a face față schimbărilor de mediu, ceea ce explică de ce ne simțim adesea fără vlagă încă de la începutul zilei. Tulburările de somn și modificările apetitului reprezintă un alt set de simptome frecvente ce pot apărea în această perioadă, pentru ajustarea ritmului intern. Imaginați-vă că este ca și cum avem un ceas biologic intern în creier, care poartă numele de nucleu suprachiasmatic. El se găsește în zona hipotalamusului, primește informații despre lumină direct de la ochi și, cu aceste date, reglează ritmul somn-veghe, secreția de melatonină, temperatura corpului și nivelul de energie pe parcursul zilei. Când primăvara cresc durata și intensitatea luminii, acest sistem are nevoie să se recalibreze. În timpul adaptării pot apărea dificultăți de adormire, treziri mai frecvente sau, dimpotrivă, o stare de somnolență în timpul zilei. Este un proces de sincronizare a organismului cu noul ritm al mediului. În același timp, putem observa că apetitul nostru fluctuează, corpul căutând instinctiv resurse care să îi ofere un confort imediat sau energie rapidă în fața acestui dezechilibru trecător. Din punct de vedere emoțional, tranziția se poate manifesta printr-o paletă largă de stări, de la iritabilitate și nervozitate crescută până la momente de melancolie sau tristețe fără un motiv evident. În timp ce unele persoane devin mai furioase și mai reactive, altele pot aluneca spre o stare de apatie și retragere. Amintesc aici că este vorba de o stare de tranziție, care trece în mod organic.

De ce apare această stare tocmai atunci când totul ar trebui să ne energizeze?

Pare contradictoriu ca tocmai atunci când natura revine la viață și zilele devin mai lungi, noi să ne simțim fără energie. Explicația ține de modul în care corpul nostru se adaptează la mai multă lumină. Acest ceas biologic, numit nucleu suprachiasmatic, reglează ritmul somn-veghe în funcție de alternanța zi-noapte. Când durata zilei crește, sistemul trebuie să se reajusteze. În perioada de tranziție poate apărea o ușoară desincronizare între programul intern și noul ritm al naturii, iar această ajustare se poate traduce prin oboseală sau senzația de energie instabilă.

Cum putem face diferența între astenie și epuizare sau depresie?

Astenia de primăvară se manifestă în primul rând ca o diminuare temporară a energiei fizice și psihice, fiind mai degrabă un simptom de tranziție decât o afecțiune de sine stătătoare. Adesea, persoana resimte o stare de lipsă de tonus, însă dispoziția sa interioară rămâne în mare parte intactă; nu este vorba despre o pierdere a sensului vieții sau despre o tristețe persistentă. Odihna și reglarea ritmului zilnic pot aduce ameliorare, chiar dacă revenirea completă a vitalității necesită un timp de ajustare biologică. În contrast, depresia reprezintă un tablou mai amplu, în care scăderea energiei este însoțită de modificări semnificative ale dispoziției și ale modului în care persoana se raportează la sine și la viitor. Apar tristețe persistentă sau pierderea interesului pentru activități anterior plăcute, iar afectarea funcționării este semnificativă. Criteriile clinice presupun o durată de cel puțin două săptămâni și un impact clar asupra vieții cotidiene. În depresie, oboseala este parte a unei suferințe afective globale, nu doar o reacție de adaptare. Epuizarea, conceptualizată adesea sub forma burnoutului, se distinge prin legătura sa directă cu o suprasolicitare prelungită într-un context de viață specific, cum ar fi munca sau responsabilitățile de îngrijire. Energia este consumată aici în relație cu un stres cronic, manifestându-se nu doar prin oboseală, ci și prin distanțare emoțională, cinism sau senzația de golire interioară față de activitate respectivă. Un indicator clinic prețios este faptul că persoana poate continua să funcționeze relativ bine în alte domenii ale vieții, simțind o ameliorare atunci când reușește să reducă solicitările sau să se îndepărteze temporar de sursa stresului. Această stare indică faptul că resursele au fost consumate într-o direcție specifică, spre deosebire de scăderea generalizată a tonusului întâlnită în astenie. În practică, granițele pot fi mai puțin clare. O epuizare prelungită poate evolua spre depresie, iar o stare etichetată drept astenie de primăvară, dacă persistă sau se agravează, merită explorată mai atent pentru a exclude o dificultate mai profundă.

Ritmul somn-veghe, dereglat de anotimpuri

Cât timp poate dura această stare?

Pentru multe persoane, perioada de adaptare durează în jur de una până la două săptămâni. Este, de regulă, timpul necesar pentru ca ritmurile biologice să se ajusteze la creșterea duratei și intensității luminii. Pe măsură ce această sincronizare se stabilizează, nivelul de energie și claritatea mentală tind să revină treptat. La unele persoane, starea de oboseală poate persista mai mult, uneori până la trei săptămâni, mai ales dacă există factori suplimentari precum stres acumulat, alergii sezoniere sau un program de viață foarte solicitant. Sensibilitatea individuală la schimbările de mediu diferă, iar adaptarea nu are același ritm pentru toată lumea. Dacă simptomele depășesc câteva săptămâni, nu se ameliorează cu odihnă sau încep să afecteze semnificativ funcționarea zilnică, se recomandă o evaluare de specialitate. În astfel de situații, oboseala poate avea alte cauze, inclusiv o tulburare afectivă sezonieră, și merită explorată într-un cadru clinic adecvat.

Este normal să ne simțim lipsiți de energie, somnoroși sau iritabili în această perioadă?

Pentru multe persoane, da, poate fi o reacție firească. Așa cum am menționat, la schimbarea anotimpului, organismul își ajustează ritmul somn-veghe și nivelul general de activare în funcție de lumină și temperatură. În această perioadă de tranziție pot apărea oboseală ușoară, somnolență sau o iritabilitate discretă. Important este însă contextul și durata. Dacă starea este moderată, trecătoare și nu afectează semnificativ funcționarea zilnică, vorbim cel mai probabil despre o adaptare temporară. Dacă simptomele sunt intense, persistă sau se însoțesc de tristețe profundă și pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, poate ar fi necesară o evaluare mai atentă.

„Stresul dă startul stării de lipsă de energie“

Ce rol joacă somnul, alimentația și stilul de viață?

Somnul este pilonul central al procesului de recuperare pentru reglarea energiei și a ritmurilor biologice. În timpul somnului, creierul își consolidează procesele de reglare și susține funcționarea cognitivă din ziua următoare. Pentru a ajuta ceasul intern să se ajusteze la schimbarea sezonului, este potrivit un program cât mai constant de culcare și trezire, precum și un număr suficient de ore de somn, în general 7-8 ore pentru majoritatea adulților. Alimentația susține funcționarea generală a organismului în această perioadă. O dietă echilibrată, bogată în alimente proaspete, legume și verdețuri de sezon, contribuie la aportul adecvat de vitamine, minerale și fibre. Acestea nu reprezintă un tratament specific pentru astenia de primăvară, dar pot sprijini nivelul general de energie. În schimb, consumul excesiv de produse ultraprocesate sau de stimulente precum cafeaua în cantități mari poate accentua fluctuațiile de energie și, la unele persoane, starea de neliniște. Stilul de viață contează la fel de mult. Expunerea zilnică la lumină naturală, mai ales dimineața, ajută la reglarea ritmului somn-veghe. Mișcarea ușoară, cum ar fi mersul pe jos 20-30 de minute, poate susține nivelul de activare și claritatea mentală. Hidratarea adecvată și pauzele regulate oferă corpului condițiile necesare pentru a se adapta treptat la schimbările de sezon, fără a forța limitele proprii.

Soare și mișcare

Ce soluții simple, la îndemâna oricui, pot ajuta la combaterea asteniei?

O plimbare scurtă în lumina dimineții sau chiar și o expunere la fereastră este benefică, deoarece contactul cu lumina naturală îi transmite creierului că a început o nouă zi, ajutându-l să oprească secreția de melatonină care te face să te simți moleșit pe parcursul orelor de veghe. Legumele și verdețurile de sezon, alături de o hidratare adecvată, susțin funcționarea generală a organismului. Este utilă și moderarea consumului de cafea, mai ales pe stomacul gol, deoarece excesul poate accentua fluctuațiile de energie sau starea de neliniște. Mișcarea ușoară, precum mersul pe jos, poate îmbunătăți tonusul și claritatea mentală, fără a suprasolicita organismul. Pașii mici, dar consecvenți, ajută corpul să se adapteze treptat la schimbarea de sezon, fără presiunea de a reveni imediat la un nivel maxim de performanță.

Când ar trebui să ne îngrijorăm și să cerem ajutor specializat?

Deși oboseala de primăvară este o etapă normală de tranziție, există un prag de timp la care este nevoie să ne uităm cu atenție. Dacă lipsa de energie, somnolența și iritabilitatea persistă mai mult de trei săptămâni, în ciuda faptului că ai încercat să te odihnești mai mult și să ai grijă de tine, acesta este un semnal că organismul tău nu mai trece printr-o simplă adaptare la noul sezon. Când mecanismele interne care reglează somnul și starea de veghe nu reușesc să se sincronizeze singure cu noile condiții de lumină în acest interval, este posibil să existe un dezechilibru mai profund care necesită o evaluare atentă. Un alt criteriu important este impactul asupra funcționării zilnice. Dacă starea de apatie fizică și emoțională se transformă într-un sentiment persistent de lipsă de sens, dacă activitățile care aduceau bucurie nu mai trezesc interes sau dacă apar tristețe accentuată, vinovăție excesivă ori dificultăți marcate de concentrare, acestea pot indica o suferință afectivă mai profundă, cum este depresia, care necesită sprijin specializat. De asemenea, este util să luăm în calcul și cauze medicale. Oboseala persistentă poate avea explicații variate, de la tulburări de somn până la dezechilibre metabolice sau carențe nutriționale. O discuție cu medicul de familie și, la nevoie, analize de rutină pot clarifica dacă există factori biologici care contribuie la această stare.

Poate stresul să accentueze simptomele?

Da, stresul nu doar că accentuează simptomele, dar de multe ori el este cel care dă startul stării de lipsă de energie. În practica clinică observ că, pentru mulți oameni, stresul apare primul, iar simptomele fizice urmează la scurt timp după aceea. Atunci când suntem deja sub presiune, capacitatea organismului de a se adapta la noile condiții de lumină și temperatură scade semnificativ, transformând o simplă oboseală sezonieră într-o stare mult mai greu de gestionat. Din perspectivă biologică, stresul activează sistemele implicate în răspunsul de alertă, inclusiv secreția de cortizol. Atunci când această activare este prelungită, pot apărea perturbări ale somnului și dificultăți de reglare a ritmului somn-veghe. Nivelurile crescute de activare pot întârzia instalarea somnului sau pot reduce calitatea acestuia, ceea ce contribuie la senzația de epuizare din timpul zilei. În astfel de perioade, este utilă o atenție mai mare la semnalele interne: iritabilitate crescută, dificultăți de concentrare, somn fragmentat. Reducerea presiunii, stabilirea unor limite realiste și introducerea unor momente regulate de pauză pot sprijini sistemul nervos în procesul de reglare. Când stresul scade, adaptarea la schimbarea sezonului devine, de obicei, mai ușoară.