Hobby-urile creative devin investiţii cognitive: Dansul, desenul sau jocurile video ne întineresc, arată cercetari recente
0Dansul trece de mult pragul de hobby și devine un instrument de sănătate mintală. Iar perspectiva din teren confirmă ceea ce neuroștiința documentează tot mai clar.
Consilierul vocațional Aurora Oprea explică pentru „Adevărul” că „Dansul a fost întotdeauna o formă de comunicare, de eliberare și de apropiere între oameni și fără să ne dăm seama beneficiile lui și nu doar ale lui ca mișcare, ci în combinație cu muzica care rezonează în noi și atinge anumite sensibilități și dorințe, ne face, chiar și pe cei mai stângaci dintre noi, să îndrăznim a ne mișca.”
Dansul, de la hobby la instrument de sănătate mintală
Cel mai recent studiu internațional publicat în Nature Communications demonstrează că activitățile creative cum sunt dansul, muzica, desenul sau chiar jocurile video de strategie, sunt asociate cu un ritm mai lent al îmbătrânirii cerebrale. Pe scurt, persoanele implicate constant în activități creative au un creier biologic cu cinci până la șapte ani mai tânăr decât vârsta cronologică.
„Prin integrarea ritmului, a mișcării coordonate și a proceselor decizionale în timp real dansul stimulează neuroplasticitatea ceea ce duce la dezvoltarea continuă într-un mod relaxant asupra capacității de învățare, a memoriei și flexibilității cognitive pe lângă beneficiile mișcărilor fizice pe care știm din punct de vedere al sportului că le poate avea. Dansul în forma lui organizată, ca hobby sau la nivel profesional ori de ce nu chiar prin casă atunci când integrăm mișcările în ritmul muzicii cu treburile casnice”, explică Aurora Oprea.
Studiul confirmă prin măsurători directe ale activității cerebrale. Cercetătorii au folosit electroencefalografie și magnetoencefalografie pentru a estima „vârsta biologică a creierului” prin așa-numitele brain clocks, modele de inteligență artificială care calculează diferența dintre vârsta reală și cea estimată pe baza conectivității neuronale. Rezultatul acestora? Oamenii care dansează, cântă, pictează sau joacă jocuri video complexe au rețele neuronale mai eficiente și un creier care funcționează „mai tânăr”.
„Cercetările din ultimii ani pe care le-am aprofundat ca și lectură converg toate în ideea că dansul regulat poate avea efecte neuroprotectoare încetinind procesele de degenerare neuronală și contribuind la menținerea sănătății cognitive pe termen lung”, observă Aurora Oprea.
Oxitocină, încredere și dinamica relațiilor dintre oameni
Dincolo de aspectul neurobiologic, dansul transformă interacțiunile dintre oameni. „Dansul este super puterea ascunsă care transformă relațiile interumane prin însăși transformarea creierului și de la îmbinarea relaxării prin dans și a distracției care vin la pachet cu eliberarea hormonului oxitocină fenomenul dansant ajută la întărirea sentimentelor de încredere și conexiune între oameni care nu știu nimic unul despre celălalt și se văd pentru prima oară”, subliniază Aurora Oprea.
În același timp, studiul din Nature arată că rețelele cerebrale care susțin atenția, motricitatea fină și procesarea vizuală sunt mult mai dezvoltate la dansatori, muzicieni și gameri. Participanții la studiu care erau creativi aveau o coerență mai mare între regiuni ale creierului și un nivel ridicat de eficiență neuronală, ceea ce sugerează un proces de „întinerire” internă.
„Psihologia din spatele dansului este fascinantă și reprezintă o ramură a psihologiei care combinată cu medicina arată că atunci când improvizăm mișcări și suntem atenți la mai mulți stimuli ne forțăm creierul să gândească mai flexibil stimulând creativitatea care se va reflecta apoi în viața de zi cu zi pentru a găsi soluții la probleme într-un mod mai relaxat cu abordare din unghiuri diferite. Pentru că dansul nu poate fi liniar, el eliberează mintea de gândirea sub tipar și ne provoacă să gândim în afara șabloanelor”, adaugă Aurora Oprea.
Studiul confirmă. În grupul de participanți care au învățat timp de 30 de ore să joace un joc cum este, de pildă, StarCraft II, cercetătorii au observat chiar și pe termen scurt o îmbunătățire a parametrilor de vârstă cerebrală, un efect mai modest decât la experții în dans sau muzică, dar vizibil. Grupul de control, care a folosit un joc non-creativ, nu a prezentat nicio modificare.
Impactul dansului este vizibil și în zona emoțională și socială. „Dansul la orice vârstă are ca prim impact valoarea socială deoarece persoanele care dansează și mai ales în grupuri tind să simtă mai multe empatie, să colaboreze mai bine și să dezvolte încredere în partener”, spune Aurora Oprea.
„Studiile neuropsihologice au demonstrat că dansul poate îmbunătăți memoria și procesarea informațiilor deoarece presupune învățarea și reținerea secvențelor de mișcări ceea ce activează memoria de lucru și memoria procedurală”, adaugă ea.
Aceleași observații apar în raportul publicat în Nature, unde memoria procedurală și rețelele motorii sunt printre cele mai consolidate în cazul persoanelor active creativ.
„Totodată dansul implică atenție și control cognitiv deoarece sincronizarea mișcărilor cu muzica și cu partenerii de dans necesită un nivel ridicat de atenție susținută și selectivă pe care de altfel participanții nu o resimt ca pe o corvoadă pentru că muzica prin simplul efect auditiv deja creează stări și emoție care duc la eliberarea de hormoni de relaxare, de fericire”, continuă Aurora Oprea.
Această legătură dintre „efort cognitiv” și „plăcere” explică de ce dansul este atât de eficient în intervențiile terapeutice pentru adulți, inclusiv în prevenirea bolilor neurodegenerative. „În contextul trecerii anilor prevenția și gestionarea bolilor neurodegenerative au devenit priorități în domeniul sănătății mentale iar dansul s-a dovedit a fi o intervenție mai mult decât eficientă în menținerea funcțiilor cognitive și motorii la pacienții care sunt predispuși la a dezvolta boli precum Alzheimer și Parkinson”, notează Aurora Oprea.
De altfel și literatura de specialitate arată că dansul îmbunătățește echilibrul, coordonarea, amplitudinea mișcărilor, reduce rigiditatea musculară și stimulează memoria.
În ceea ce privește partea emoțională, Aurora Oprea spune că „dansul stimulează eliberarea neurotransmițătorilor care sunt asociați cu starea de bine: dopamina, serotonina endorfinele, reducând nivelul de stres și anxietate în acest fel putând fi considerat o formă complementară de terapie în psihologie pentru tulburările afective și de anxietate”, motiv pentru care „în ultimii ani se recomandă tot mai mult integrarea în strategiile terapeutice destinate adulților programele de dans terapeutic”.
Așadar, explică ea, dansul nu este doar o activitate recreativă ci prin practicarea regulată a acestuia, adulții pot beneficia de un creier mai sănătos, o stare emoțională îmbunătățită, o mai bună integrare socială prevenind astfel declinul cognitiv optimizând funcțiile cerebrale. „Dansul este deci alegerea ideală pentru o viață echilibrată și activă fiind cel mai la îndemână prieten atunci când vrei să asculți o muzică bună, să te miști în voie, să socializezi și să creezi conexiuni dincolo de cuvinte.”
Totodată, dansul susține sistemul cardiovascular, întărește oasele și articulațiile, crește rezistența musculară, îmbunătățește tonusul și reduce riscul de osteoporoză. Iar toate aceste beneficii, unite cu efectele emoționale și cognitive, arată de ce este una dintre cele mai accesibile forme de prevenție la orice vârstă și de ce, așa cum spune Aurora Oprea, „la finalul zilei ai un somn profund și odihnitor garantat.”
Ce spun oamenii pe forumuri
Pe Reddit, întro postare privind acest studiu, un utilizator a comentat: „A crea și a face lucruri este o nevoie și un demers fundamental al ființei umane. Iar creativitatea este înnăscută, doar că este adesea stinsă de rușinea provenită din școală, părinți etc. Iar consumul în locul creației, la scară largă, este mai profitabil pentru sistem.”
Altcineva a spus că: „Timpul pur și simplu dispare când ne pierdem într-un hobby creativ. Cred că este versiunea creierului nostru de a rămâne tânăr.”
Un alt participant a adus în discuție comparația dintre StarCraft și Hearthstone: „Autorii îi critică subtil pe Blizzard?” Cineva i-a răspuns că: „StarCraft este un joc mult mai complex, atât strategic, cât și mecanic. Există și componenta de învățare, unde este foarte ușor să înveți elementele de bază ale unui joc de cărți, comparativ cu standardul de aur al RTS.”
Un alt utilizator a explicat că: „StarCraft are o sarcină cognitivă mai mare în timpul jocului. Construirea unui pachet în Hearthstone este, cu siguranță, creativă, la fel ca găsirea de strategii și tactici în StarCraft. Cred că nu s-a demonstrat că «creativitatea» este ceea ce cauzează aceste schimbări pozitive ale creierului. StarCraft necesită coordonare mână-ochi, controlul multor unități în timp real și comutarea atenției între luptă și bază. Niciuna dintre acestea nu necesită neapărat creativitate, dar reprezintă un antrenament bun pentru creier. Dacă ar vrea să compare creativitate cu creativitate, ar trebui să compare oameni care se gândesc la noi strategii în StarCraft cu oameni care creează pachete în Hearthstone, fără ca vreunul să joace efectiv jocul.”
Un alt comentator a spus că „Nu e genul de situație tip «oul sau găina»? Oamenii mai creativi nu tind oare să se implice în activități creative, în timp ce creativitatea/ gândirea divergentă este asociată cu niveluri ridicate de dopamină?”
Alt utilizator a spus: „Se pare că toate sesiunile mele târzii de desen și improvizații muzicale chiar sunt bune pentru creier!”
Ce arată literatura de specialitate despre muzică și longevitate cognitivă
De Lange citează și cercetări care dovedesc cum cu cât experiența muzicală este mai mare, cu atât performanța cognitivă este mai ridicată. Cartea include un studiu pe aproape 500 de vârstnici, în care interpretarea muzicală a fost una dintre puținele activități de petrecere a timpului liber asociate cu un risc redus de demență, alături de citit, jocuri de cărți și dans. Tot în volum sunt menționate și date din studii pe perechi de gemeni, unde fratele muzician avea cu peste 60% mai puține șanse de a dezvolta demență decât fratele fără experiență muzicală.
Ea susține că practica muzicală, cât și simpla ascultare a muzicii pot fi privite ca forme de igienă mentală, comparabile cu sportul sau alimentația sănătoasă. De Lange subliniază că muzica are capacitatea de a reorganiza rețele cerebrale, de a întări zonele implicate în atenție, memorie și motricitate și de a proteja creierul pe termen lung împotriva declinului cognitiv.
Notă: articolul include linkuri afiliate. Comisioanele obținute ajută la susținerea acestui site.
Se încarcă comentariile...
