Analiză Războiul care rescrie economia: Japonia este marea victimă, Rusia, marele câștigător. Ce bunuri și servicii se vor scumpi

Conflictul din Orientul Mijlociu a creat o criză fără precedent, afectând comerțul mondial, blocajele apărute pe rutele de aprovizionare ducând, pe lângă întârzieri majore și pierderi considerabile, și la scumpiri ale unor produse fabricate din petrol, dar și la creșterea prețurilor pentru asigurări. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat care sunt consecințele economice ale acestui război.

Războiul din Orientul Mijlociu provoacă perturbări pe lanțul de aprovizionare. Foto Shutterstock

Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că recentul conflict din Orientul Mijlociu „a creat o criză fără precedent”, aceasta fiind strategia Iranului, care își dorește să ajungă la masa tratativelor.

„Iar singura șansă pe care o are să ajungă la masa tratativelor este să prelungească conflictul, ceea ce are consecințe economice foarte grave la nivel global.

Cea mai mare victimă a acestui conflict este Japonia. Este deja în alertă energetică, pentru că aproximativ 70% din petrolul pe care-l folosește să producă energie electrică provine din Golf”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.

Cristian Pîrvulescu: Japonia, cel mai mare perdant, Rusia, cel mai mare câștigător 

„V-ați întrebat cine este cel mai mare câștigător? Este Rusia, care are un petrol foarte scump față de cel din Golf, iar scumpirea petrolului pe piețele internaționale face ca petrolul rusesc să devină mai eficient. Nu știu ce pariu a făcut Donald Trump... În ce privește Europa, nu cred că acest conflict a fost o surpriză pentru cineva. Trump a trimis flotila, era clar că urmează o acțiune militară.

Pe termen mediu vor resimți cu toții creșterea prețului petrolului, creșterea prețului gazelor despre care vorbeați, pentru că o bună parte din state iau petrolul din Qatar. Acum depinde foarte mult și cât timp va dura acest conflict, pentru că o săptămână, așa cum se estimează, înseamnă foarte mult, aprovizionarea cu țiței va avea de suferit.

Știu, statele OPEC au spus că vor mări producția, dar mă întreb unde? Pentru că majoritatea statelor OPEC sunt acolo, în zonă. Ar mai fi Venezuela, dar acolo capacitatea de producție a fost distrusă de Maduro”, a spus analistul pentru „Adevărul”.

„Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China”

Întrebat dacă poate fi și o problemă pentru comerțul cu amănuntul, în condițiile în care milioane de colete sunt comendate de români în fiecare lună, analistul a spus că, cel puțin deocamdată, nu sunt probleme, dar există un risc.

„Coletele vin prin Canalul Suez, care nu a fost afectat. Însă există un mare risc. Houti sunt cei mai importanți dintre toți, pot lovi fără nicio problemă în Canalul Suez, pe unde se transportă mărfurile din China. Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China, în economia Chinei”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.

Radu Puiu: Conflictul blochează în totalitate transportul din regiune

La rândul lui, Radu Puiu, analist financiar XTB România, a evidențiat principalele probleme pe care acest conflict le crează în lume.

„Conflictul din Orientul Mijlociu blochează în totalitate transportul în regiune, fie că vorbim de căile maritime sau aeriene. Temerile referitoare la potențiale perturbări ale comerțului global sunt justificate. Majoritatea bunurilor de consum sunt expediate din porturi chinezești precum Shanghai sau Shenzhen și traversează Oceanul Indian în direcția Canalului Suez, impactul fiind unul indirect”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.

Acesta a explicat că, de obicei, aproximativ 20% din petrolul și gazul mondial trec prin Strâmtoarea Ormuz. „Incertitudinea și perturbarea comerțului internațional cauzate de răspunsul Iranului la atacurile SUA și Israelului au dus deja la creșterea prețurilor petrolului”, a spus el.

„Blocarea strâmtorii scumpește bunurile și serviciile”

Pe de altă parte, blocarea strâmtorii ar putea crește și mai mult costul bunurilor și serviciilor la nivel mondial și ar putea afecta unele dintre cele mai mari economii ale lumii, inclusiv China, India și Japonia, care se numără printre principalii importatori de țiței care tranzitează această cale navigabilă.

„Un blocaj al strâmtorii va afecta puternic Asia, având în vedere că aproximativ 3.000 de nave traversează strâmtoarea în fiecare lună.

Conform estimărilor EIA, în 2022, aproximativ 82% din țițeiul ce traversează acest punct comercial era destinat țărilor asiatice.

Se estimează că achizițiile Chinei sunt de aproximativ 90% din petrolul pe care Iranul îl exportă pe piața mondială. Deoarece China utilizează acest petrol pentru a fabrica produse pe care le exportă apoi în alte țări, prețurile mai mari ale petrolului ar putea însemna și prețuri mai mari pentru consumatorii din întreaga lume.

În acest context, sunt căutate rute alternative pentru transportul materiei prime. Petrolul ar putea fi deviat de-a lungul infrastructurii alternative pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, dar Reuters raportează că acest lucru ar duce la o scădere a aprovizionării cu 8-10 milioane de barili pe zi”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.

Se scumpesc și asigurările

Pe lângă scumpirile cauzate de creșterea prețului combustibililor, un alt impact asupra comerțului internațional îl va avea scumpirea costurilor de asigurare. „O creștere de 50% a costurilor asigurărilor maritime face ca operațiunile de transport maritim regional să devină nesustenabile din punct de vedere financiar pentru un număr semnificativ de transportatori. Furnizorii de asigurări importanți au încetat să mai ofere acoperire pentru riscurile de război. Prin urmare, tancurile petroliere trebuie să rămână ancorate sau să caute rute de tranzit alternative în afara zonei operaționale. Costurile mai mari ale asigurărilor contribuie la creșterea prețurilor bunurilor de consum în regiunile dependente de importuri”, a declarat analistul.

În ce privește închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite și al Qatarului, Puiu a declarat pentru „Adevărul” că întrerupe cel mai eficient coridor aerian din lume. „Transportatorii de marfă trebuie să adopte rute extinse prin Asia Centrală sau Africa, ceea ce crește costurile transportului aerian al produselor electronice și farmaceutice. Această perturbare afectează calendarul programelor de producție globale care depind de livrarea la timp.

Astfel, principalele efecte asupra comerțului ar putea fi termene de livrare întârziate și ajustări de preț. În plus, costurile de asigurare pentru a traversa acea regiune au devenit nesustenabile pentru majoritatea transportatorilor”, a explicat analistul.

Bogdan Maioreanu: Comerțul China-Europa, afectat în mod special

Întrebat dacă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu este afectat și comerțul China - Europa, și implicit milioanele de colete care sunt aduse zilnic în Europa, analistul eToro Bogdan Maioreanu a explicat pentru „Adevărul”  că, inevitabil, traficul de mărfuri va scădea.

„Există mai multe moduri în care actuala criză din Orientul Mijlociu poate afecta comerțul mondial și, în mod specific, comerțul China–Europa. În primul rând, anunțul Iranului privind închiderea strâmtorii Ormuz crește prețul petrolului (ieri a urcat cu 6%) deoarece este estimat că peste 20% din traficul mondial de țiței trece pe aici. Chiar dacă strâmtoarea nu s-ar închide, riscurile generate de conflictul militar din zonă impun asigurări suplimentare pentru navele care o tranzitează, care, implicit, pot duce la scăderea drastică a traficului, necesitând ocoluri ce adaugă costuri și întârzieri semnificative. Totodată, blocarea strâmtorii poate produce și creșteri de prețuri ale altor materii prime pentru produsele chimice, dar și ale altor produse derivate din petrol. În plus, bombardamentele asupra unor capacități de producție de petrol și rafinării din zona Golfului pot pune și mai mare presiune pe prețul petrolului”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.

În al doilea rând, a adăugat analistul, conflictul afectează transportul de mărfuri - ruta cea mai scurtă pentru comerțul dintre China și Europa fiind prin canalul de Suez. „Dar până acolo navele trebuie să treacă prin golful Aden și Marea Roșie, o zonă care se confruntă cu amenințările rebelilor Houthi, sprijiniți de Iran. Acestea au făcut companiile maritime să ocolească Africa, ceea ce nu face decât să prelungească și mai mult timpii de livrare. Conflictele armate, scumpesc, de asemenea, asigurările necesare pentru mărfuri, combinat cu creșterea prețurilor la petrol, vor conduce la scumpirea transportului”, a explicat analistul.

În ce privește transporturile aeriene, Maioreanu precizează că huburile din Orientul Mijlociu (Dubai/Doha/Abu Dhabi) reprezintă o parte importantă a conectivității globale pe distanțe lungi. „Închiderea spațiului aerian și anularea zborurilor perturbă capacitatea de transport și rețelele dedicate transportului de marfă, ceea ce tinde să crească prețurile transportului aerian și să reducă disponibilitățile pentru transporturi urgente”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.

„Pe termen lung, e posibil să vedem pusee inflaționiste”

Pe termen mai lung, opinează analistul, dacă instabilitatea se menține și conflictul se prelungește, e posibil să vedem pusee inflaționiste care vor impacta veniturile disponibile ale populației și vor reduce consumul. „Costurile energiei, dar și creșterile de prețuri la transport, vor fi transferate în prețurile produselor, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla imediat. China este un important importator de energie din Golf, iar Europa este foarte sensibilă la disponibilitatea și prețul gazului/LNG - gaz natural lichefiat, în timp ce Qatarul e unul dintre principalii furnizori, cu 20% din cantitatea de LNG tranzacționată la nivel mondial. Luni, Qatarul a suspendat producția de LNG după ce două capacități de producție au fost atacate de Iran, decizia ducând la creșterea prețului gazului cu 50%. Un șoc energetic legat de strâmtoarea Hormuz dar și de reducerea livrărilor de țiței din zona Golfului poate crește costurile de producție și reduce consumul european, diminuând cererea de produse manufacturate importate”, a explicat Maioreanu.

Toate acestea sunt scenarii ipotetice, a adăugat acesta, precizând că unele dintre ele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se materializa, în condițiile actuale în care situația din regiune este volatilă și se poate schimba. „Însă realitatea este că în cazul unui conflict prelungit există riscuri majore de perturbare a comerțului și a aprovizionării cu energie”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

Economiștii: Zona euro este cea mai expusă economie majoră

Economiștii ING consideră însă că Europa este zona în care consecințele macroeconomice ale conflictului din Orientul Mijlociu sunt cele mai severe, „iar momentul nu putea fi mai prost ales”.

„Zona euro ieșea în sfârșit dintr-o lungă perioadă de stagnare, cu semne timide de redresare – însă recent, acestea au fost subminate de noi incertitudini legate de tarife. Acum, regiunea s-ar putea confrunta cu un șoc energetic, pe lângă șocul comercial”, susțin economiștii.

Potrivit acestora, Europa importă practic tot petrolul și o parte semnificativă din GNL, iar o creștere bruscă a prețurilor la energie și, eventual, chiar o întrerupere a aprovizionării cu energie ar putea readuce în memorie criza costurilor energetice de la sfârșitul anului 2021 până în 2023.

„În prezent, există două diferențe importante față de situația de atunci: Europa nu trebuie să se „protejeze” de un singur furnizor important de energie, iar criza prețurilor la petrol survine la sfârșitul iernii, nu la începutul acesteia.

Banca Centrală Europeană se află într-o adevărată dilemă. Inflația serviciilor este încă persistentă, iar un șoc petrolier ar determina creșterea inflației globale – însă perspectivele de creștere se deteriorează simultan sub greutatea combinată a tarifelor, a incertitudinii și, acum, a costurilor energetice. În decembrie, o analiză a BCE a arătat că o creștere de 14% a prețurilor petrolului ar determina o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale și ar putea reduce creșterea PIB-ului cu 0,1 puncte procentuale. Totuși, acesta ar fi doar efectul asupra prețurilor, nu și efectul asupra întreruperii lanțului de aprovizionare. Având în vedere că amintirile recente ale creșterii inflației sunt încă relativ proaspete, este puțin probabil ca BCE să observe o nouă inflație determinată de prețul petrolului”, consideră economiștii.