Cinci minute de meditație pe zi îmbunătățesc starea emoțională a copiilor la școală
0Într-un climat educațional în care dificultățile emoționale ale copiilor devin o preocupare constantă, cercetări recente încep să evidențieze soluții relativ simple: doar cinci minute de meditație în fiecare zi pot schimba semnificativ starea emoțională și comportamentul elevilor.
Studiul, realizat de o echipă condusă de Dr. Peta Stapleton de la Universitatea Bond din Queensland, a urmărit aproape 840 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 11 ani pe parcursul unui program care s-a întins pe durata a zece săptămâni. Rezultatele, publicate în revista „Psychology in the Schools”, sunt încurajatoare pentru sistemul educațional.
Efecte clare după doar patru săptămâni
Copiii cu vârste între 4 și 8 ani care au ascultat înregistrări audio cu exerciții de meditație ghidată timp de cinci minute zilnic s-au declarat mai fericiți, au raportat performanțe școlare mai bune și au manifestat mai puține probleme emoționale și comportamentale. La cei mai mari, între 9 și 11 ani, meditația de zece minute pe zi a crescut gradul de conștientizare emoțională și a redus dificultățile de reglare comportamentală.
„Rezultatele susțin includerea meditației în programul școlar, observându-se îmbunătățiri semnificative ale capacității de autoreglare cu doar cinci minute de practică zilnică", au concluzionat cercetătorii.
Programul a fost condus de specialistul în meditație Dr. Joe Dispenza și structurat pe teme specifice: respirație conștientă, afirmații pozitive, focalizare pe emoții precum recunoștința și bunătatea, atenția și gestionarea emoțiilor negative.
De ce este nevoie de astfel de intervenții
Potrivit studiilor naționale australiene, aproximativ unul din șapte copii cu vârste între 4 și 17 ani experimentează simptome de stres, anxietate sau depresie. În timpul pandemiei, această proporție a crescut la unul din cinci.
Problemele de sănătate mintală la vârste fragede duc la abandon școlar, izolare socială și dificultăți pe termen lung. Cercetările arată că un copil care nu învață să își regleze emoțiile și comportamentul riscă să dezvolte în adolescență și la maturitate tulburări de anxietate, depresie, comportamente agresive sau dependențe.
De altfel, capacitatea de a-ți recunoaște propriile emoții și de a înțelege ce simt ceilalți se dezvoltă în copilărie și devine fundamentală pentru adaptarea socială. Studiile arată cum copiii cu un grad înalt de conștientizare emoțională au relații sociale mai bune, sunt mai puțin predispuși la depresie și reușesc mai ușor să facă față stresului.
Dimpotrivă, cei care apelează la suprimarea emoțiilor - adică încearcă să ascundă sau să ignore ceea ce simt - prezintă riscuri mai mari de a dezvolta probleme psihologice pe termen lung.
Vocea copiilor: „Mă simt mai liniștit”
Din comentariile lăsate de elevi, în urma programului, peste 60% au fost pozitive. Aproape un sfert dintre copii au spus că meditația i-a ajutat să se simtă mai calmi și relaxați, iar peste un sfert au declarat că le-a plăcut experiența. Totuși, unii copii au considerat exercițiile plictisitoare sau prea lungi, iar câțiva au menționat dificultăți de concentrare din cauza colegilor care vorbeau.
„Îmi place să meditez pentru că mă simt mai calm după”, a scris un elev. Altul a notat: „Meditația m-a ajutat să mă simt mai bine când eram supărat”.
Spre deosebire de alte tipuri de programe menite să-i ajute pe cei mici, care durează luni de zile sau necesită instructori specializați, acest studiu demonstrează că efecte măsurabile pot apărea în doar zece săptămâni, cu înregistrări audio simple ascultate la începutul fiecărei zile de școală.
Cercetătorii subliniază că meditația nu înlocuiește terapia sau intervențiile specializate pentru copiii cu tulburări grave, dar poate funcționa ca o măsură preventivă accesibilă tuturor elevilor, indiferent de mediul socio-economic.
Studiul are și limitări - nu a folosit un grup de control, ceea ce înseamnă că nu se poate stabili cu certitudine dacă îmbunătățirile s-au datorat exclusiv meditației sau și altor factori, cum ar fi relația profesor-elev sau clima generală din clasă. Cu toate acestea, rezultatele deschid calea unor cercetări mai ample.
În România, unde problemele de sănătate mintală la copii sunt de asemenea adesea întâlnite, astfel de programe ar putea reprezenta o soluție simplă și ieftină de implementat în sistemul de învățământ.
Conform raportului Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România (UNICEF & Ministerul Educației, 2025), datele relevă o prevalență ridicată a dificultăților de reglare emoțională, a stărilor de disconfort psihologic și a comportamentelor de risc în mediul școlar.
Conform sursei citate, aproximativ 23% dintre elevii de gimnaziu - adică aproximativ 1 din 4 - prezintă un risc de tulburări emoționale manifestate în spațiul școlar. Manifestările cel mai frecvent raportate de elevi sunt oboseala persistentă (45%), agitația și neliniștea (33%), supărarea și îngrijorarea excesivă (31%). Aceste manifestări indică dificultăți persistente în gestionarea emoțiilor în mediul educațional. Riscurile sunt distribuite inegal între sexe, cu o incidență dublă a tulburărilor de internalizare (manifestări din sfera anxietății și depresiei clinice) în rândul fetelor, comparativ cu băieții, și o prevalență ridicată în cazul elevilor care se autoidentifică ca non-binari.
Totodată, frecvența dezechilibrelor emoționale crește progresiv de la clasa a V-a la a VIII-a, în special în zona riscului moderat. Aceste dezechilibre sunt recunoscute de toți actorii educaționali consultați – părinți, profesori, consilieri și specialiști – care semnalează o deteriorare accelerată a stării emoționale a elevilor, în special în clasele terminale.
Fetele se confruntă mai des cu timiditate, singurătate și lipsă de încredere, iar băieții ajung la cabinetul consilierului în special pentru comportamente neadecvate/agresive, se arată în raport.
Presiunea academică, tranzițiile între cicluri educaționale și lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin contribuie la această alterare. Părinții descriu manifestări frecvente precum plânsul, insomniile, epuizarea sau lipsa de încredere, iar consilierii semnalează dificultăți legate de orientarea vocațională și de conectarea afectivă a elevilor cu propriul parcurs educațional.
Un climat școlar perceput ca pozitiv, dar fragil și inegal
Aproximativ 70% dintre elevi consideră că au un echilibru socio-emoțional adecvat în școală și se simt bine între colegi. Peste 80% recunosc că își ajută colegii și își asumă greșelile, ceea ce sugerează o bază relațională pozitivă. Cu toate acestea, doar 63% se simt respectați în școală, iar 60% se simt protejați împotriva amenințărilor, în timp ce doar 54% ar apela la consilierul școlar în cazul unei probleme. Aproximativ 40% nu se simt încurajați să își exprime opiniile, iar 35% nu pot discuta deschis cu un profesor; 26% declară că au experiementat situații de frică față de anumiți colegi.
În același timp, încrederea în școală și în profesori scade semnificativ odată cu vârsta, iar elevii din clasele mai mari se simt tot mai puțin ascultați și valorizați. Aceste percepții variază în funcție de sex, mediu de rezidență și apartenență la grupuri vulnerabile. Elevii din mediul rural și fetele exprimă percepții mai pozitive decât colegii lor din urban sau decât băieții. Copiii romi raportează o atitudine mai favorabilă față de școală, în timp ce elevii refugiați și cei cu dizabilități se simt frecvent excluși, marginalizați și lipsiți de sprijin emoțional sau social.
Abilități socio-emoționale inegale
Evaluarea celor cinci dimensiuni ale învățării socio-emoționale (SEL) – conștiința de sine, conștiința socială, autogestionarea, abilitățile de relaționare și luarea deciziilor responsabile – arată o dezvoltare medie, cu scoruri între 10,5 și 11,5 din 16 puncte, potrivit cercetării. Autogestionarea emoțiilor și conștiința de sine sunt mai bine dezvoltate decât celelalte dimensiuni, însă toate înregistrează o tendință de scădere semnificativă de la clasa a V-a la clasa a VIII-a, în paralel cu scăderea stimei de sine și a încrederii în școală.
Luarea deciziilor responsabile este cea mai deficitară, mai ales în rândul elevilor din mediul urban și al celor refugiați. Aproximativ 13% dintre elevi prezintă risc mediu sau ridicat de dezechilibru socio-emoțional, cu deficite în cel puțin trei dintre cele cinci dimensiuni SEL. Deficitul de gestionare a emoțiilor influențează negativ întregul echilibru socio-emoțional, iar elevii aflați în risc înregistrează scoruri mai scăzute la toate componentele SEL. Riscul este amplificat de factori sociali precum sărăcia, apartenența etnică sau statutul de refugiat, care favorizează izolarea și dificultățile de adaptare.
Starea de bine: între echilibru aparent și riscuri ascunse
În general, elevii declară o stare de bine ridicată: 66% sunt mulțumiți de aspectul fizic, 72% se consideră inteligenți, iar 93% afirmă că primesc sprijin familial. Totuși, 12% dintre copii prezintă risc de alterare a stării de bine atât în mediul școlar cât și acasă, iar alți 4% se simt bine acasă, dar percep școala ca pe un mediu negativ. Aceste date indică o vulnerabilitate emoțională semnificativă, cu impact direct asupra performanței și participării școlare.
Elevii aflați în risc emoțional își conștientizează stările și tind să se autoevalueze negativ în toate dimensiunile: imagine corporală, inteligență, sprijin familial. Aceștia își acorda scoruri medii de 4,95/10 privind echilibrul emoțional, comparativ cu 7,06/10 în rândul colegilor fără risc. Consilierii și experții atrag atenția că aceste percepții sunt fragile și dependente de calitatea relațiilor din familie și din școală. Starea de bine este corelată semnificativ cu echilibrul socio-emoțional și cu abilitatea de gestionare a emoțiilor.
Dintre elevii cu risc de alterare a stării de bine la școală, 52% prezintă și dificultăți în reglarea emoțională, iar 48% dintre cei cu dezechilibru socio-emoțional au o stare de bine afectată. Starea de bine scade semnificativ odată cu vârsta, mai ales în rândul elevilor din grupuri vulnerabile (romi, refugiați, CES). Presiunea academică, lipsa unui proiect pentru viitorul lor socio-profesional și lipsa contextelor de exprimare emoțională contribuie la dezechilibrul general resimțit de elevi.
Agresivitate, auto-vătămare și bullying
Fenomenele de agresivitate și bullying sunt prezente într-o proporție semnificativă în școli, afectând stabilitatea emoțională a elevilor. Aproximativ 19% dintre elevi raportează experiențe frecvente de intimidare, tachinare sau jigniri, mai ales în clasele inferioare ale gimnaziului. În plus, aproximativ 16% dintre elevi prezintă risc mediu sau ridicat de a fi fost victime ale bullyingului, iar 15% au fost agresori. Totodată, 11% prezintă risc de auto-vătămare sau consum de substanțe. Comportamentele de risc se cumulează adesea: 38% dintre victime sunt și agresori, iar jumătate dintre elevii cu risc de autovătămare sunt implicați și în alte forme de violență.
Un procent îngrijorător de elevi (25%) manifestă tendințe de auto-vătămare, mai frecvente în rândul fetelor. Deși acest comportament scade ușor în clasa a VIII-a, incidența sa rămâne alarmantă și corelată cu dificultăți de reglare emoțională și dezechilibru socio-emoțional. Elevii care au dificultăți în gestionarea emoțiilor prezintă de peste două ori mai frecvent riscuri de auto-vătămare sau consum de substanțe.
De asemenea, scorurile scăzute la conștiința de sine și la abilitățile de relaționare se 10 corelează cu o probabilitate mai mare de a deveni victime sau agresori. Mai mult, 27% dintre agresori și 38% dintre victime declară o stare de bine afectată la școală. Atitudinea pasivă a colegilor agravează fenomenul: 46% dintre elevi afirmă că nu intervin atunci când asistă la acte de agresiune. Acest comportament de non-intervenție contribuie la normalizarea agresivității în școală și la intensificarea sentimentului de insecuritate al victimelor. Bullyingul ia forme multiple – de la insulte și porecle, la excludere socială, intimidare fizică, cyberbullying și comentarii discriminatorii.
Actorii educaționali confirmă creșterea acestui fenomen și impactul profund asupra sănătății mintale a elevilor. Multe cazuri nu sunt raportate, fie din rușine, fie din teamă sau pentru a evita etichetarea, iar lipsa unor proceduri coerente și a personalului specializat face ca intervențiile să fie mai degrabă reactive decât preventive. Datele calitative confirmă că elevii ajung frecvent la consilierul școlar nu doar pentru episoade de bullying, ci pentru că nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță. Specialiștii avertizează că sistemul educațional actual nu valorifică suficient dimensiunea emoțională și relațională a educației, ceea ce creează un mediu școlar nesigur psihologic, în care elevii sunt vulnerabili la excludere, umilință și retragere.
În acest context, prevalența semnificativă a dificultăților de reglare emoțională și a vulnerabilităților socio-emoționale identificate în rândul elevilor români susține necesitatea explorării și implementării unor intervenții preventive accesibile și eficiente.
Practicile de tip mindfulness, exercițiile de conștientizare emoțională și tehnicile de relaxare ghidată sunt frecvent asociate, în literatura internațională, cu reducerea simptomelor de anxietate, îmbunătățirea autoreglării emoționale și optimizarea comportamentului școlar, reprezentând astfel o direcție de intervenție relevantă în contextul educațional actual.
Se încarcă comentariile...
