Iranul continuă exporturile de petrol către China prin Strâmtoarea Ormuz, în pofida războiului care a perturbat transportul energetic
0Iranul a continuat să trimită cantități semnificative de petrol către China prin Strâmtoarea Ormuz, chiar dacă războiul dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a afectat puternic transportul energetic prin această rută strategică, potrivit CNBC.
De la declanșarea conflictului, pe 28 februarie, Iranul ar fi exportat cel puțin 11,7 milioane de barili de petrol prin strâmtoare, toate transporturile având ca destinație China, potrivit lui Samir Madani, cofondatorul companiei de monitorizare maritimă TankerTrackers.com.
Compania urmărește deplasarea petrolierelor folosind imagini din satelit, inclusiv în situațiile în care navele își opresc sistemele de localizare. Mai multe petroliere au dispărut temporar din sistemele de monitorizare după ce Teheranul a avertizat că ar putea ataca orice navă care încearcă să traverseze zona.
Estimările firmei de analiză a transportului maritim Kpler indică faptul că aproximativ 12 milioane de barili de petrol au trecut prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Analistul Nhway Khin Soe a precizat că, în condițiile în care China a fost principalul cumpărător de petrol iranian în ultimii ani, o mare parte din aceste livrări ar putea ajunge pe piața chineză, însă identificarea destinației finale a devenit tot mai dificilă.
Traficul maritim s-a redus drastic
Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute energetice din lume, fiind coridorul prin care este transportată aproximativ o cincime din producția globală de petrol și gaze naturale.
De la izbucnirea conflictului, traficul maritim în zonă s-a redus semnificativ, numeroase petroliere evitând să traverseze regiunea din cauza riscurilor de securitate.
În primele două săptămâni ale războiului, zece nave comerciale aflate în apropierea strâmtorii ar fi fost atacate de Iran, iar cel puțin șapte membri ai echipajelor și-au pierdut viața, potrivit datelor furnizate de Organizația Maritimă Internațională.
Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a avertizat că navele care tranzitează zona trebuie să fie „extrem de prudente”.
Datele analizate de TankerTrackers arată că trei dintre cele șase petroliere observate de sateliți părăsind Iranul după 28 februarie navigau sub pavilion iranian.
Pe fondul creșterii prețurilor petrolului, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News că navele comerciale blocate în apropierea strâmtorii ar trebui „să aibă curaj” și să traverseze ruta maritimă.
Trump a susținut că Iranul nu ar mai avea capacitatea navală de a controla zona, după ce flota sa ar fi fost distrusă în urma operațiunilor militare recente.
În paralel, Teheranul încearcă să își diversifice rutele de export pentru petrol.
Principalul terminal petrolier al țării rămâne instalația de pe Insula Kharg, situată la aproximativ 24 de kilometri de coasta iraniană, prin care trec aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului.
În ultimele săptămâni însă, Iranul a reluat încărcarea petrolierelor și la terminalul din Jask, aflat pe coasta Golful Oman, la sud de Strâmtoarea Ormuz. Această instalație ar putea oferi o rută alternativă pentru exporturi, ocolind zona blocată.
Un petrolier iranian a fost observat încărcând aproximativ două milioane de barili de petrol la Jask, fiind doar a cincea operațiune de acest tip realizată acolo în ultimii cinci ani, potrivit TankerTrackers.
Totuși, experții spun că terminalul este mult mai puțin eficient. Încărcarea unui superpetrolier de tip Very Large Crude Carrier poate dura până la zece zile la Jask, în timp ce la terminalul Kharg aceeași operațiune se finalizează în una sau două zile.
Exporturile către China au scăzut
În ciuda continuării livrărilor, exporturile Iranului către China au scăzut față de nivelurile înregistrate înaintea izbucnirii conflictului.
Livrările actuale sunt estimate la aproximativ 1,22 milioane de barili pe zi, comparativ cu 2,16 milioane de barili pe zi în februarie, cel mai ridicat nivel înregistrat din iulie 2018.
China a accelerat în acest an acumularea de rezerve strategice de petrol. Potrivit datelor vamale, importurile de țiței ale țării au crescut cu 15,8% în primele două luni ale anului față de aceeași perioadă din anul precedent.
Analiza realizată de Atlantic Council arată că Beijingul dispune de stocuri de aproximativ 1,2 miliarde de barili de petrol, suficiente pentru a acoperi cererea internă timp de trei până la patru luni.
Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să mențină piețele energetice în alertă.
Prețul petrolului a urcat la începutul săptămânii până aproape de 120 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul temerilor legate de aprovizionare și al blocajelor din Strâmtoarea Ormuz.
Ulterior, cotațiile s-au temperat. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) pentru livrare în aprilie era tranzacționat miercuri în jurul valorii de 84,9 dolari pe baril, iar petrolul Brent cu livrare în mai se situa la aproximativ 88,9 dolari pe baril.
Se încarcă comentariile...
