Ce se întâmplă cu glicemia ta când elimini carnea și grăsimile - explicația surprinzătoare a cercetătorilor
0Alimentația ar putea fi una dintre cele mai puternice intervenții în prevenirea și controlul diabetului de tip 2. Un număr tot mai mare de studii arată că un model alimentar bazat pe plante, bogat în fibre și sărac în grăsimi, este asociat cu o mai bună sensibilitate la insulină, scădere în greutate și îmbunătățirea controlului glicemic - uneori chiar cu reducerea necesarului de medicație.
Diabetul de tip 2 afectează peste 460 de milioane de oameni în lume, iar cifrele cresc alarmant. În România, peste un milion de persoane trăiesc cu această boală care, netratată corespunzător, duce la complicații grave: boli cardiovasculare, afecțiuni renale, neuropatie și chiar pierderea vederii. Și...dacă soluția nu se află doar în cutia de medicamente, ci și în farfuria noastră?
Un studiu amplu publicat în 2021 în revista științifică „Advances in Nutrition" de cercetători de la Physicians Committee for Responsible Medicine din Washington DC arată că dietele bazate pe plante - cele care exclud carnea și pun accent pe cereale integrale, legume, fructe și leguminoase - pot reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2 cu până la 77%.
Echipa condusă de Meghan A. Jardine, Hana Kahleova și Neal D. Barnard a trecut în revistă zeci de studii pentru a înțelege mecanismele prin care alimentele vegetale combat diabetul. Mai mult, la persoanele deja diagnosticate, acest tip de dietă îmbunătățește dramatic controlul glicemiei, reduce greutatea corporală și scade riscul de complicații.
Legătura dintre carne și diabet: ce spun cifrele
Cercetătorii au urmărit zeci de mii de oameni timp de 17-21 de ani pentru a înțelege relația dintre dietă și diabet. Rezultatele sunt consistente și surprinzătoare.
Primul semnal de alarmă a venit în 1985, când un studiu pe 25.698 de adventiști de ziua a șaptea din California, urmăriți timp de 21 de ani, a descoperit că bărbații care consumau carne de șase sau mai multe ori pe săptămână aveau un risc de a dezvolta diabet de aproape două ori mai mare decât vegetarienii.
În cadrul Adventist Health Study-2, care a inclus peste 60.000 de participanți din SUA și Canada, veganii - cei care nu consumă niciun produs de origine animală - au avut un risc cu 49% mai mic de a dezvolta diabet comparativ cu cei care consumau carne regulat. Chiar și lacto-ovo-vegetarienii (care consumă lactate și ouă) au beneficiat de diminuare a riscului cu 46%.
La un moment dat, în Statele Unite, cercetătorii de la Harvard au analizat datele a aproape 150.000 de medici, asistente și alți profesioniști din domeniul sănătății, urmăriți timp de peste 20 de ani. Studiul, publicat în 2013 în revista JAMA Internal Medicine, arată că dacă o persoană își crește consumul de carne roșie cu doar jumătate de porție pe zi, riscul de a face diabet de tip 2 crește cu 48% în următorii patru ani.
Pe de altă parte, reducerea cărnii cu aceeași cantitate a fost asociată cu o scădere a riscului cu 14%.
Date similare vin și din Europa. Proiectul InterAct, parte dintr-un amplu program european de cercetare care a urmărit peste 340.000 de adulți din opt țări timp de aproape 12 ani, a confirmat legătura dintre consumul de carne roșie, carne procesată și creșterea riscului de diabet de tip 2.
Mecanismul ascuns: grăsimile intră în celule și blochează insulina
Dar de ce carnea și grăsimile de origine animală cresc atât de mult riscul de diabet?
Diabetul de tip 2 nu înseamnă doar „prea mult zahăr în sânge”, avertizează specialiștii. Problema reală este rezistența la insulină: celulele nu mai răspund eficient la insulină, hormonul care ajută glucoza să intre în celule pentru a fi folosită ca energie.
Pe scurt, organismul produce insulină, dar aceasta nu mai funcționează cum trebuie.
Iar una dintre cauzele majore este acumularea de grăsime în interiorul celulelor musculare și hepatice, care blochează mecanismele prin care insulina își face efectul.
„Dietele bogate în grăsimi afectează procesele prin care celulele musculare transformă glucoza în energie”, arată studiul. Excesul de grăsime duce la acumularea de lipide în interiorul celulelor musculare, iar acest lucru interferează cu funcționarea normală a insulinei.
O cercetare publicată în European Journal of Clinical Nutrition a arătat că persoanele care urmau o dietă vegană aveau niveluri mai scăzute de lipide intramiocelulare, iar acest lucru era asociat cu o funcție a celulelor beta (care produc insulină) cu 32% mai mare, evaluată prin modelul HOMA.
Într-un alt studiu apărut în JAMA Network Open, persoanele supraponderale care au urmat timp de 16 săptămâni o dietă vegană săracă în grăsimi au înregistrat o scădere de 34% a grăsimii din ficat și de aproximativ 10% a grăsimii acumulate în mușchi.
Cercetătorii au constatat că aceste reduceri au fost direct asociate cu o îmbunătățire a rezistenței la insulină - adică organismul a început să răspundă mai eficient la hormonul care reglează glicemia.
Când dieta înlocuiește medicamentele
Teoria este una, dar ce se întâmplă în practica medicală? Încă din 1979, un studiu clinic desfășurat în condiții controlate a testat o dietă predominant vegetală, foarte bogată în fibre și carbohidrați complecși, la pacienți cu diabet de tip 2 tratați cu insulină. După doar 16 zile, 9 dintre cei 20 de participanți au putut renunța la insulină, iar ceilalți și-au redus doza, în medie, cu aproximativ 60%. Studiul nu a urmărit efectele pe termen lung, dar a deschis discuția despre rolul dietei în controlul bolii.
Totodată, altă lucrare, din 2006, publicată în Diabetes Care, a comparat o dietă vegană săracă în grăsimi cu dieta standard recomandată la acel moment de Asociația Americană de Diabet. După 22 de săptămâni, participanții din grupul vegan au înregistrat o reducere semnificativ mai mare a hemoglobinei glicate (HbA1c), principalul indicator al controlului glicemic: 1,23% față de 0,38% în grupul de control, la cei care nu și-au modificat medicația. Important de menționat este faptul că dieta vegană nu a impus restricții calorice sau control strict al porțiilor.
Pe parcursul studiului, 43% dintre participanții din grupul care a urmat dieta vegană au avut nevoie de reducerea sau chiar întreruperea medicației pentru controlul diabetului, deoarece valorile glicemiei s-au îmbunătățit semnificativ.
Cu alte cuvinte, tratamentul medicamentos a trebuit ajustat pentru a evita episoadele de hipoglicemie, în contextul unui control glicemic mai bun.
Scăderea în greutate
Un avantaj adesea menționat în dietele bazate pe plante este faptul că pot favoriza scăderea în greutate fără impunerea unor restricții calorice stricte. De pildă, în studiul BROAD, desfășurat în Noua Zeelandă, adulți supraponderali cu diabet de tip 2, boală cardiacă sau hipertensiune au urmat o dietă bazată pe alimente vegetale integrale, săracă în grăsimi. După șase luni, indicele de masă corporală (IMC) a scăzut în medie cu 4,4 puncte în grupul care a urmat dieta pe bază de plante, comparativ cu 0,4 puncte în grupul care a primit îngrijire medicală standard. Nici aici, intervenția nu a impus limitarea porțiilor, iar participanții au raportat un nivel bun de sațietate.
De ce apar aceste efecte? În primul rând, alimentele vegetale integrale au, în general, o densitate calorică mai mică decât produsele de origine animală, sunt de părere specialiștii. Cu alte cuvinte, oferă un volum mai mare de mâncare pentru un aport caloric mai redus. În al doilea rând, unele studii arată că dietele bazate pe plante pot crește efectul termic al alimentelor - adică energia consumată de organism pentru digestie și metabolizare - cu aproximativ 14%.
De exemplu, un studiu de tip crossover, în care aceiași participanți au urmat pe rând două regimuri diferite, a comparat o dietă vegană săracă în grăsimi cu o dietă foarte săracă în carbohidrați, dar extrem de bogată în grăsimi (76% din aportul caloric provenea din grăsimi). În faza vegană, participanții au consumat, în medie, cu aproape 700 de calorii mai puțin pe zi, fără să li se impună restricții cantitative.
Dincolo de glicemie: protecție cardiovasculară și renală
Diabetul nu înseamnă doar valori mari ale glicemiei. Adevărata problemă constă în complicațiile pe care le poate aduce organismului pe termen lung: bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, afectarea rinichilor sau neuropatia. Acestea sunt cele care reduc dramatic calitatea vieții și cresc mortalitatea.
O meta-analiză care a inclus nouă studii clinice randomizate la pacienți cu diabet de tip 2 a arătat că dietele vegetariene au fost asociate cu îmbunătățiri semnificative ale principalilor factori de risc cardiovascular: profilul lipidic, tensiunea arterială, greutatea corporală și grăsimea abdominală.
Un studiu publicat în 1998 în revista JAMA, coordonat de cardiologul american Dean Ornish, a analizat pacienți cu boală coronariană care au urmat un program intensiv de schimbare a stilului de viață: dietă vegetariană săracă în grăsimi, exercițiu fizic moderat, tehnici de gestionare a stresului și renunțare la fumat.
După cinci ani, investigațiile angiografice au arătat o ușoară reducere a gradului de îngustare a arterelor coronare în grupul de intervenție, în timp ce la pacienții care au primit îngrijire standard leziunile au continuat să progreseze.
Este important de precizat că intervenția a fost una complexă, iar efectul nu poate fi atribuit exclusiv dietei.
În privința sănătății rinichilor, există date solide din cercetări publicate în reviste medicale importante. O cercetare apărută în 2003 în Annals of Internal Medicine, care a urmărit timp de 11 ani participante din cadrul Nurses’ Health Study, a arătat că la femeile cu insuficiență renală ușoară un consum mai ridicat de proteine animale - în special din carne roșie - a fost asociat cu un declin mai rapid al funcției renale.
Pe de altă parte, studii clinice au arătat că reducerea produselor animale poate îmbunătăți markerii de afectare renală. De exemplu, un studiu publicat în 1991 în Diabetic Medicine a raportat o scădere de aproximativ 54% a excreției urinare de albumină după opt săptămâni de dietă vegetariană la pacienți cu nefropatie diabetică. Albumina urinară este un indicator timpuriu al deteriorării rinichilor.
Ce spun organizațiile medicale
Dovezile științifice au fost suficient de puternice pentru ca organizațiile medicale de top să își schimbe recomandările.
Asociația Americană de Diabet și Asociația Canadiană de Diabet includ acum dietele vegetariene și vegane printre modelele alimentare demonstrate că îmbunătățesc controlul glicemic și factorii de risc cardiovascular. Asociația Americană a Endocrinologilor Clinici și Colegiul American de Medicină a Stilului de Viață recomandă explicit dieta bazată pe plante ca element-cheie al terapiei pentru diabetul de tip 2.
Academia de Nutriție și Dietetică confirmă că „dietele vegetariane, inclusiv vegane, planificate corespunzător, sunt sănătoase și adecvate nutrițional".
Considerații practice
Trecerea la o dietă bazată pe plante ar trebui făcută sub supraveghere medicală, în special la pacienții tratați cu insulină sau sulfonilureice. Dacă valorile glicemiei se îmbunătățesc rapid, dozele de medicamente pot deveni excesive și pot apărea episoade de hipoglicemie, ceea ce impune ajustarea tratamentului.
Din punct de vedere nutrițional, o dietă bazată pe plante bine planificată poate acoperi necesarul de vitamine și minerale, explică cercetătorii. Singura vitamină care necesită suplimentare este vitamina B12, deoarece aceasta nu este produsă de plante. Recomandările actuale indică administrarea a 500–1000 μg de câteva ori pe săptămână.
Monitorizarea nivelului de B12 este importantă mai ales la pacienții tratați cu metformină - medicamentul prescris de obicei ca primă opțiune în diabetul de tip 2 - deoarece utilizarea pe termen lung a acestuia este asociată cu un risc crescut de deficit de vitamina B12.
Autorii recomandă o perioadă de probă de aproximativ trei săptămâni cu alimentație complet vegană. Intervalul este considerat suficient de scurt pentru a fi realist și ușor de testat, dar suficient de lung pentru ca schimbările metabolice să poată fi evaluate.
Principiile propuse sunt clare: eliminarea produselor de origine animală, reducerea uleiurilor și a alimentelor bogate în grăsimi și orientarea către alimente bogate în fibre - leguminoase, cereale integrale, fructe și legume.
„Studiile observaționale și studiile randomizate controlate susțin beneficiile nutriției bazate pe plante în diabet", concluzionează autorii. „Consumul de cereale integrale, leguminoase, fructe și legume, împreună cu eliminarea produselor de origine animală, reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2 și îmbunătățește dramatic controlul glicemic, greutatea corporală și factorii de risc cardiovascular la persoanele deja diagnosticate."
Pentru milioanele de oameni care trăiesc cu diabet sau se află la risc, concluzia este relevantă: alimentația nu este doar un element secundar al tratamentului, ci poate deveni o intervenție terapeutică în sine, susținută de date științifice consistente.
Schimbarea nu presupune, în mod obligatoriu, restricții calorice severe sau regimuri complicate. Modelul analizat pune accent pe alimente vegetale integrale și pe un aport crescut de fibre, cu reducerea grăsimilor saturate.
Autorii subliniază însă că nu orice aliment vegetal este automat sănătos. Produsele ultraprocesate pe bază de plante nu fac parte din modelul alimentar analizat. De asemenea, dieta evaluată nu este una low-carb. Dimpotrivă, este bogată în carbohidrați complecși proveniți din cereale integrale, leguminoase, fructe și legume și săracă în grăsimi.
Se încarcă comentariile...
