România, soluția de „back-up” a Americii. De ce experții consideră vitală dislocarea forțelor SUA pe Flancul Estic
0Analiștii de politică externă consideră firească decizia României de a aproba dislocarea unor forțe și echipamente americane cu caracter defensiv pe teritoriul țării, în contextul parteneriatului strategic dintre România și SUA. Riscurile de securitate pentru țara noastră sunt minime, spun aceștia.
„Este o decizie naturală. Intră în contextul în care avem deja un acord de acces valabil pentru trupele americane. În baza cărora ele sunt prezente în România. Intră în contextul criteriilor de acces care spun că nu este vorba despre un atac de pe teritoriul României”, spune analistul de politică externă Iulian Chifu.
Dislocarea a fost aprobată pentru o perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii printr-o nouă procedura în CSAT. Este vorba despre echipamente defensive, potrivit șefului de stat, avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și de comunicații satelitare. SUA vor trimite în România în jur de 500 de militari pentru a opera echipamentele, urmând să fie folosite bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
O consolidare a relației cu SUA
Toate acestea aduc o consolidare a relației cu SUA, explică analiștii. „Evident că este vorba de o consolidare, de o suplimentare, e vorba de un acord. Orice prezență presupune niște condiții financiare, adică niște resurse, presupune și niște chestiuni de natură securitară. Sunt lucruri care se pot adăuga. Deschide posibilitatea unor negocieri mai profunde în privința unora dintre preocupările de securitate ale României. Și sigur, mă aștept ca partea, ca să zicem, nepublică a hotărârii și a conținutului, să vizeze Marea Neagră și zona economică exclusivă a României, unde România are un interes preponderent”, precizează Iulian Chifu.
La rândul lui, analistul de politică externă Ștefan Popescu explică faptul că decizia vine ca o soluție back-up, în contextul în care SUA erau descoperite, pe fondul distrugerii dispozitivului lor de bază din Orientul Mijlociu: „Practic, America se retrage pe ceea ce reprezenta o soluție de back-up pentru dispozitivul din Orientul Mijlociu și anume România, Bulgaria, Grecia, Italia, astfel că decizia de a plasa chiar temporar trupe și echipamente în România trebuie văzută în această optică”.
Expertul punctează că „este o veste bună. România devine un beneficiar al acestei retrageri americane, chiar dacă capul de pod reprezentat de România va fi orientat mai puțin spre Rusia și mai mult, ca să nu-i spunem exclusiv, spre Orientul Mijlociu și Mediterana de Est”.
„Riscuri reduse”
„Dacă vrem să fim aliați, să beneficiem și de avantajele pe aliați, trebuie să beneficiem și să participăm și să ne asumăm și un nivel de risc” - Iulian Chifu, analist de politică externă
Iar riscurile sunt reduse dă asigurări Iulian Chifu. În același timp însă, „trebuie să ne asumăm, dacă vrem să fim aliați, să beneficiem și de avantajele pe aliați, trebuie să beneficiem și să participăm și să ne asumăm și un nivel de risc, când e vorba de parteneri strategici și de aliații noștri care au operațiuni de îndeplinit”, punctează acesta.
„Iranul, în momentul de față, are o capacitate sub 10% rachete balistice și probabil cu rază lungă chiar mult mai reduse. Nu are capacitate de producție. La nivelul dronelor a ajunsese de undeva între 75% și 80% pierdute, deci probabil 20-25% mai avea, după ultimele estimări. Ca să ajungă în România orice tip de rachetă, admițând că ar avea raza de acțiune, trebuie să treacă peste Orientul Mijlociu, peste Golf, peste Orientul Mijlociu, peste Turcia, peste Estul Mediteranei, peste Grecia. Deci e drum lung și există formule de apărare aliate. Ca să nu mai vorbim despre formulele de apărare care există în România, avem și Himars și Scutul de la Deveselu. Deci sunt elemente care fac ca nivelul de amenințare și de risc să fie redus”, mai explică Iulian Chifu.
Pe de altă parte, spune acesta, suntem aliați. În condiții de război, aliații trebuie să-și asume și un nivel de risc mai crescut. „Trebuie să renunțăm la această aversiune absolută față de risc. Nu uitați că am luptat în Afganistan și în Irak și asta a însemnat un risc incomparabil mai mare. Am luptat, am fost în perioada respectivă, am avut spațiu de acces și atunci era vorba despre capabilități, nu de refueling și transmisiuni și așa mai departe, ci erau capabilități militare ofensive. Și atunci a existat un anumit risc marginal pe zona teroristă. Nu s-a consumat, dar el a existat. Însă, pe măsură ce sunt situații de război, iată cu Rusia, iată în cazul celălalt, ca aliați serioși avem nevoie să ne asumăm un nivel mult mai ridicat de risc”, arată specialistul.
„Riscurile României sunt mult mai scăzute decât ale Ciprului sau Greciei” - Ștefan Popescu, analist politică externă
Cererea SUA este una strategică. România se dovedește una dintre cele mai sigure opțiuni din regiune. „Riscurile României sunt mult mai scăzute decât ale Ciprului sau Greciei, pentru că este nevoie de survolarea spațiului aerian turc, ceea ce nu ar fi o decizie atât de ușoară pentru Republica Islamică Iran. În orice caz, aceste beneficii care reies din această nevoie strategică americană pentru spațiul românesc, depășesc riscurile”, explică analistul de politică externă Ștefan Popescu.
Dezbatere în parlament
Cererea SUA a fost transmisă de la Cotroceni în Parlament pentru dezbateri, într-o ședință de plen organizată de la ora 17:00.
„Chiar în situația în care percepția asupra Americii nu este tocmai bună, solicitarea venită din partea Statelor Unite ale Americii nu putea fi refuzată de București. Dincolo de acordurile pe care le avem, România are tot interesul să relanseze dialogul politic și cooperarea strategică cu Statele Unite ale Americii”, mai spune analistul de politică externă Ștefan Popescu.
Se încarcă comentariile...
