Naistul Voiculeț, numit în conducerea ICR după ce a fost dat exemplu la Cotroceni pentru promovarea dezinformării

Naistul Nicolae Voiculeț a fost validat de plenul Senatului cu o majoritate covârșitoare de 101 voturi „pentru” pentru Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român. Numirea a fost susținuta de o majoritate parlamentară formată din PSD şi AUR, în cadrul unei reorganizări a conducerii ICR care a inclus alegerea Corinei Încrosnatu (PSD) ca președinte şi a Adrianei Gae (AUR) ca vicepreşedinte.

Nicolae Voiculeț a fost numit vicepreședinte ICR FOTO: Facebook

Nicolae Voiculeț reprezintă astăzi unul dintre cele mai polarizante figuri din spaţiul public românesc. Artistul care a purtat sunetul naiului în faţa a zeci de lideri mondiali şi a fost decorat de statul român, inclusiv de președintele Klaus Iohannis, cu „Meritul cultural al României în grad de cavaler", a devenit, în ultimii ani, o figură centrală a mișcărilor extremiste.

Tranziția a fost marcată de un şir de conflicte administrative, acuzații de cenzură şi o ascensiune politică ce a culminat cu numirea sa în conducerea Institutului Cultural Român (ICR). 

Ascensiunea

Cariera lui Nicolae Voiculeț este una lungă. Conform propriului CV, a început studiul naiului şi a urcat de scenă de la 5 ani. Absolvent al Liceului „George Enescu” şi recunoscut de mentorul său, Gheorghe Zamfir, drept continuator al tradiției românești, Voiculeț a concertat în fața a peste 65 de lideri de stat, regi şi personalități ecleziastice. În această etapă a carierei, a fost un partener activ al instituțiilor statului, susținând inclusiv concerte umanitare internaționale (pentru victimele uraganului Katrina sau ale cutremurului din Japonia) şi proiecte de reintegrare socială, precum concertul „Muzica te vindecă” susținut în 2016 la Penitenciarul Timișoara, scrie News.

Platforma AUR și suveranismul radical

Începând cu anul 2020, imaginea artistului s-a contopit cu retorica politică a partidului AUR. Voiculeț a deschis lista AUR Prahova pentru Senat în 2020, însă candidatura a fost invalidată de BEJ deoarece lista nu conținea nicio femeie. O nouă tentativă în 2024 a fost respinsă de Curtea de Apel Ploiești.

Discursul său s-a radicalizat, adoptând teme precum „colonizarea” României de către „armate corporatiste” şi „securiști globalizați”. Voiculeț a devenit un susținător vocal al unor figuri controversate. În 2021, el a mers la vila lui Liviu  Dragnea din București pentru a-i aduce un omagiu, asta după ce acesta din urmă a fost eliberat din închisoare. „Cel mai mare patriot al României, pe care toți vor să-l omoare”, a spus Voiculeț în timp ce era îmbrățișat de Dragnea.

Câțiva ani mai târziu, Voiculeț s-a declarat un susținător „fanatic” al lui Călin Georgescu, afirmând că este „interzis de sistem” pentru această opțiune politică. 

„Pentru că spun adevărul fără frică şi demasc impostura prin care ați ajuns la putere, m-aţi trecut pe liste negre. M-aţi exclus de la concerte interne şi internaționale plătite din banii publici - adică din banii românilor”, a scris artistul într-o postare pe Facebook din ianuarie 2026. 

El acuză direct partidele politice că ar folosi finanţarea publică pentru a controla accesul artiştilor la evenimente oficiale, atât în ţară, cât şi peste hotare.

 Escaladarea conspiraționismului. Scandalul exploziei de la Rahova

Un moment critic în evoluția discursului său a fost reprezentat de explozia din cartierul Rahova (octombrie 2025). Voiculeț a lansat şi alimentat pe reţelele sociale o teorie a conspiraţiei conform căreia evenimentul ar fi fost un atentat premeditat vizând uciderea avocatei Vasilica Enache, implicată în dosarul Colectiv, pentru a o „reduce la tăcere”.

Deşi autorităţile au confirmat că explozia a fost un accident cauzat de acumulări de gaze, mesajele sale au devenit virale pe Facebook şi TikTok. Supravieţuitori ai tragediei Colectiv au reacţionat dur, numind ipotezele lui Voiculeţ „conspiraţii de toată jena” făcute de „băgători în seamă”.

Războiul „identitar” cu administrația locală

Anul 2025 a marcat două mari rupturi cu autoritățile locale. Primăria Buşteni i-a cerut evacuarea unui apartament de protocol deţinut din 2006, invocând datorii la bugetul local şi necesitatea de a transforma spaţiul în locuinţă socială. Voiculeţ a denunţat o „răzbunare politică” şi un „protocol de epurare culturală”. În decembrie, Voiculeţ l-a atacat pe primarul Dominic Fritz, acuzându-l de „cenzurarea” colindelor pe versuri de Radu Gyr (poet legionar). Artistul a folosit o retorică naționalistă dură, afirmând că „un neamţ va îngenunchea în faţa colindului românesc” şi a anunţat un protest fără aprobare pentru 19 decembrie 2025. Fritz a replicat definind acuzaţiile drept „fake news din bula extremisto-manipulativă”.

„Lista Neagră” şi paradoxul ICR

În mai 2026, imaginea lui Nicolae Voiculeţ era dată exemplu despre dezinformare într-un raport prezentat la Palatul Cotroceni sub patronajul lui Nicuşor Dan. Imaginea sa a fost proiectată ca exemplu de „naraţiune periculoasă”. Artistul a calificat evenimentul drept o „execuţie publică de tip bolşevic” şi un atac la siguranţa naţională.

În vara anului 2025, Nicolae Voiculeţ a organizat un eveniment în Piaţa Victoriei din Bucureşti. Iniţial, ICR a promovat acest eveniment pe pagina sa oficială de Facebook şi pe site-ul instituţiei. Această asociere a stârnit rapid controverse, având în vedere profilul politic al artistului -  membru AUR şi promotor al unui discurs extremist.

Reacţia conducerii de atunci a ICR a fost una de delimitare totală.  Preşedintele ICR de la acea vreme, Liviu Jicman, a declarat: „Vom retrage imediat toate anunţurile. Nu suntem parteneri la eveniment”. Jicman a catalogat situaţia drept „regretabilă”, explicând că ICR a primit o solicitare de la Voiculeţ, dar a decis că nu poate fi partener.

La mai puţin de un an distanţă, Voiculeţ devine membru cu acte în regulă în conducerea ICR şi va decide asupra promovării României în străinătate.