Interviu România riscă nu doar să piardă miliarde din PNRR, ci să dea și bani înapoi Uniunii Europene. Avertismentul momentului vine de la Siegfried Mureșan

La „Interviurile Adevărul”, moderate de jurnalista Irina Petraru, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avertizat marți, 26 mai, că România riscă nu doar să piardă o parte importantă din fondurile din PNRR, ci chiar să fie obligată să returneze bani deja încasați, dacă reformele și investițiile asumate nu sunt duse la capăt. Vicepreședintele PPE și al PNL a vorbit despre întârzierile din Planul Național de Redresare și Reziliență, deficitul bugetar, tensiunile politice legate de formarea noului Guvern și presiunea tot mai mare exercitată asupra economiei românești.

Adevărul: Se împlinește chiar astăzi un an de când a fost ales președintele Nicușor Dan, iar mulți spun că este cea mai mare scădere de popularitate în cazul unui președinte ales în perioada post-decembristă. Dacă e să vorbim însă despre contextul dificil pe care l-a prins, până la urmă, Nicușor Dan, acesta este unul în care probabil niciunul dintre președinții pe care i-am fi putut avea nu s-ar fi descurcat, cel puțin până în acest moment. Așteptările sunt foarte mari, iar președintele ar putea fie să complice lucrurile, fie să detensioneze situația prin desemnarea unui premier. Sunt deja două nume vehiculate intens, iar acestea aparțin unor consilieri și oameni apropiați ai lui Nicușor Dan, pentru că, dacă premierul desemnat va reuși să formeze un guvern, atunci vom putea spune că președintele are, în sfârșit, premierul lui. Discutăm despre această perioadă tensionată pentru toate partidele politice chiar acum cu europarlamentarul Siegfried Mureșan. Vă mulțumim foarte mult că sunteți alături de noi. Sunteți vicepreședinte PPE și vicepreședinte PNL, așa că putem vorbi despre ambele planuri.

Siegfried Mureșan:  Mulțumesc pentru invitație, sunt vicepreședinte PPE și europarlamentar PNL, în cadrul PNL nu am o funcție de conducere.

Nu mai sunteți vicepreședinte PNL?

Nu am fost niciodată, sunt vicepreședinte al PNL Diaspora, sunt foarte fericit fără a avea o funcție de conducere în PNL. Nu am avut și nu mi-am propus niciodată.

Și dacă vorbim despre ce se întâmplă totuși în partidul pe care dumneavoastră îl reprezentați, de foarte multă vreme, că membru PNL sunteți de multă vreme, cum vi se pare că se descurcă partidul în momentul acesta pe plan politic?

Situația în cadrul PNL este mult mai liniștită decât sunt discuțiile despre PNL în spațiul public. Evident, Partidul Național Liberal este un partid liberal în care mereu au existat discuții, există opinii, însă vă spun un lucru foarte clar: Obiectivul Partidului Național Liberal este să formăm o majoritate fără PSD și fără AUR după următoarele alegeri parlamentare. Ca atare, pentru prima dată de mulți ani, Partidul Național Liberal gândește pe termen lung. Știu că gândirea aceasta pe termen lung nu este specifică altor actori politici, știu că Sorin Grindeanu s-a gândit la moțiune de cenzură și nu s-a gândit la ziua de apoi.

Ne gândim pe termen lung, obiectivul nostru este clar, să câștigăm viitoarele alegeri parlamentare, să formăm o majoritate curată fără PSD și AUR și toate acțiunile pe care le veți vedea ale Partidului Național Liberal vor fi menite recâștigării încrederii oamenilor și să facem o ofertă cinstită, onestă oamenilor care vor modernizarea, vor reformarea României și vor o Românie cu adevărat pro-europeană. Și, repet, avem discuții în cadrul Partidului, dar nu avem nici pe departe diviziunile care sunt relatate în spațiul public.

Siegfried Mureșan la Interviurile Adevărul FOTO: Cătălin Mănescu

Spuneți dumneavoastră că vă faceți un plan pe termen lung, pe de altă parte acest plan cel mai probabil va fi opoziția, dacă e să ne luăm după ce spuneți dumneavoastră, pentru că matematic nu se poate face fără PSD. Dar în opoziție viața e grea, iar primarii, pentru că ei pot să facă presiune foarte mare asupra președintelui Partidului, primarii vor cere bani, proiecte, fonduri europene, susținere din partea Guvernului, iar un partid aflat în opoziție n-are ce să dea.

Păi, în primul rând, ultima dată când Partidul Național Liberal a crescut semnificativ a fost în opoziție. Între 2017 și 2019, noi, Partidul Național Liberal, am crescut de la 17% la 27%.

Am scăzut după aceea la guvernare, de la 27% în anul 2019, până la 8% scorul la alegerile prezidențiale din 2024. Deci ce ne-a făcut rău a fost coabitarea cu PSD-ul, guvernarea pe o agendă PSD. Asta i-a dezamăgit pe votanții noștri.

De crescut am crescut în opoziție. Suntem convinși că, făcând, repet, o ofertă corectă, cinstită, știm că recâștigarea încrederii e un proces de lungă durată, un proces dificil, dar știm că în opoziție putem crește - unul la mână, doi la mână - în ceea ce privește primarii. Întrebarea dumneavoastră, legitimă. Cu deficit de 9% în 2024, cu România realmente aflată la un pas de a avea fondurile europene blocate în anul 2024, de a nu mai fi recomandată investitorilor... e clar că România va trebui să acționeze extrem de prudent din punct de vedere fiscal, bugetar. Dacă nu, domnul Grindeanu va trebui să se întoarcă la finalul anului, să spună oamenilor că nu are bani de plătit pensii și salarii.

Dar de ce domnul Grindeanu? Știți că el va fi premier?

Fiindcă este președintele principalului partid parlamentar și este cel care, după ce a dărâmat guvernul, trebuie să vină cu o soluție.

Ce încerc să spun este următorul lucru: dacă PSD-ul, care a fost mereu partidul, care a fost necumpătat în privința banului public, și de aceea am făcut această legătură cu PSD-ul, fiindcă mereu în anii guvernării PSD-ului am avut deficit mai mare. Ce încerc să spun este niciun guvern nu își va permite să dea primarilor foarte mult la deficitul pe care îl avem.

Având în vedere situația economică a țării, orice guvern va trebui să încerce să țină cheltuielile sub control. Ca atare, ce vreau să vă spun este, pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, pentru un primar nu este nicio diferență între a fi dintr-un partid aflat la guvernare sau a fi dintr-un partid aflat în opoziție. Guvernul nu va avea ce să dea primarilor.

Ca atare, pentru primarii Partidului Național Liberal, a fi la guvernare sau a fi în opoziție, pentru prima dată, va fi același lucru. Chiar și dacă am fi fost la guvernare, ei nu ar fi avut mai multe resurse, mai multe proiecte decât vor avea cu noi acum în opoziție.

Poate se mai schimbă lucrurile. Dar între timpul dumneavoastră spuneați ceva mai devreme că a fost o greșeală că ați făcut această alianță cu PSD, o dezamăgire?

Am spus că a fost o greșeală că am permis PSD-ului ca coaliția PSD-PNL să guverneze pe o agendă PSD în perioada 2022-2024 și că această coaliție cu PSD-ul a creat dezamăgiri în rândul votanților Partidului Național Liberal. Nu este niciun secret. Pentru un votant de centru dreapta, pro-european, a te afla într-o coaliție cu PSD-ul care în urmă, cu câțiva ani de zile, ataca statul de drept, justiția ... au ieșit sute de mii de oameni în stradă împotriva prim-ministrului Sorin Grindeanu și a OUG 13 pe care el a dat-o în favoarea lui Liviu Dragnea... a guverna cu PSD-ul nu a fost o chestiune facilă pentru votanții - oameni cinstiți, pro-europeani de centru dreaptă.

Spuneți așadar că, până la domnul Bolojan, conducerile anterioare ale PNL s-au lăsat pe mâna PSD-ului?

Spun că nu putem avea niciodată încredere în PSD. Și am văzut chiar și în ultimul an de guvernare când au existat înțelegeri privind modernizarea și reformarea României scrise în acordul de coaliție dintre PNL, UDMR, USR, minoritățile naționale și PSD, lucruri pe care PSD-ul le-a agreat și după aceea a încercat un an de zile să le blocheze și la momentul la care Ilie Bolojan a spus nu, vreau să facem reforma companiilor de stat, vreau să reducem pierderile din companiile de stat, vreau să facem administrația publică locală eficientă și insist, fiindcă România are nevoie de aceste lucruri, PSD-ul și-a dat mâna cu AUR pentru a dărâma guvernul Bolojan. Deci spun că PSD-ul ne dă în fiecare zi ocazia să vedem că una promite și alta face în realitate. Și de aceea ne e greu să avem încredere.

Aici, dacă tot am pomenit de AUR, sunt convinsă că dumneavoastră din Parlamentul European vedeți poate în mod diferit lucrurile și chiar e păcat să nu discutăm despre asta. Pentru că, în primul rând, l-am avut invitat pe domnul Fenechiu, care era cumva legătura PNL-ului cu AUR. Și îi auzeam și pe domnul Fenechiu și pe alții colegii de-ai dumneavoastră vorbind foarte frumos despre AUR, dintr-o dată. Adică ... de la discursul domnului Muraru care cerea să fie scos în afara legii la tonul împăciuitor pe care l-am auzit la domnul Fenechiu era o distanță ca de la cel la pământ. Ce s-a întâmplat?

Sunt convins că polarizarea politică în România, în următorii ani, pentru prima dată va fi următoarea: Forțele politice care vor să țină România pe loc captivă, să se împotrivească reformei și care vor să ducă România înapoi vor fi conduse de AUR și forțele politice care vor să ducă România înainte, să o modernizeze, să o reformeze și care vor o Românie politică, care vor o Românie pro-europeană vor fi conduse de Ilie Bolojan.

Sunt convins că în următorii ani, în ciclul electoral 2028-2030 polarizarea nu va mai fi pro-PSD sau anti-PSD așa cum a fost din 1990 încoace. Sunt convins că PSD-ul va avea soarta multor partide socialiste europene care în alte țări europene au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare. Sunt convins că PSD-ul nu va trece de 13-14%, cred că 13% este scorul pe care PSD-ul l-a luat în județul Bihor la ultimele alegeri parlamentare.

E un indiciu bun. Cred că PNL-ul a luat 36%.

Județul domnului Bolojan până la urmă.

Păi da, domnul Bolojan care este aici președinte PNL la nivel național acum.

Dacă mergem la Suceava, acolo e AUR. Le zici de domnul Bolojan, s-ar putea să nu fie bine.

S-ar putea să fie. Ce încerc să spun eu următorul lucru: sunt convins că pentru prima dată, și e greu pentru mulți să creadă după ce PSD-ul a fost partidul dominant în România 35 de ani, sunt convins că PSD-ul la alegerile parlamentare în 2028 va juca doar un rol marginal, un rol de partid balama. Sunt convins că partidul „Forțelor Antireformatoare”, partidul etalon, va fi AUR. Și sunt convins că polarizarea va fi între cei care vor să țină România pe loc, conduși de AUR, și cei care vor să ducă România înainte, conduși de Ilie Bolojan.

Aceasta va fi polarizarea. Deci diferența între AUR și PNL este extrem de mare din punct de vedere a ceea ce propunem. AUR este un partid populist, un partid extremist, un partid antieuropean. PNL-ul se va prezenta ca un partid pro-european orientat pe soluții. Însă, un lucru vreau să mai spun: mulți dintre oamenii care au votat AUR nu au nicio vină.

Cetățenii nu trebuie niciodată învinuiți de către oamenii politici. Vina este a oamenilor politici. Ca atare, nicio colaborare cu AUR.

Dar, cu siguranță, unii dintre oamenii care au votat AUR nu sunt antieuropeni, nu sunt nici pro-ruși, au fost dezamăgiți de nedreptățile din societate. Și măsurile acestea pe care noi le propunem în această perioadă, reducerea risipei, reducerea banului public, corectarea inechităților, o lege a salarizării unitare prin care sporul să nu poată fi mai mare de 20%. Sunt convins că aceste măsuri de corectarea nedreptăților din societate pe care premierul Bolojan le propune și pe care le va susține și în anii următori și care vor fi parte a programului de guvernare al Partidului Național Liberal vor face o parte din oamenii care au votat antisistem la ultimele alegeri să voteze împotriva AUR, împotriva PSD-ului și poate în favoarea PNL la următoarele alegeri.

Dar credeți că AUR a crescut și pentru că PNL a fost slab în guvernele din care a făcut parte alături de PSD?

AUR a crescut fiindcă guvernarea anterioară a fost slabă, fiindcă nu a reformat, nu a livrat.

Vă întreb de PNL.

PNL-ul nu a fost singur la guvernare în ultimii ani, deci AUR a crescut fiindcă guvernele PSD-PNL din ultimii ani au pierdut încrederea oamenilor. Deci da, cred că AUR a crescut în parte și din cauza guvernării anterioare PSD-PNL.

Și, dacă spuneați că PNL-ul are un plan pe termen lung, acesta include și candidatura domnului Bolojan la prezidențiale?

Alegerile prezidențiale sunt ultimele alegeri din ciclul electoral. Niciun om politic serios nu își poate face un plan acum pentru finalul ciclului electoral fără a ști cum începe ciclul electoral. Ca atare e clar că Ilie Bolojan este omul politic cel mai credibil în momentul de față pentru electoratul care vrea modernizarea și reformarea României. Pentru electoratul pro-european. Și mă aștept ca el să fie port-drapelul blocului pro-european care vrea modernizarea României la alegerile parlamentare.

Și dacă vom câștiga alegerile parlamentare e firesc ca dumnealui să devină prim-ministru pe un mandat plin în anul 2028. Deci până la alegerile prezidențiale avem alegerile parlamentare iar orice președinte în funcție ar obligația să se gândească la alegerile parlamentare înainte de a face speculații privind alegerile prezidențiale. Și repet, eu m-am simțit bine în perioada în care Ilie Bolojan a fost prim-ministru și mi-aș dori să revină la Palatul Victoria.

Întreb asta pentru că Sorin Grindeanu, de exemplu, a declarat aici la „Adevărul” că dumnealui crede că Ilie Bolojan vrea să candideze și că practic tot ce a făcut în ultima perioadă ține de această agenda. Și au fost speculații inclusiv că președintele ar avea o antipatie față de domnul Bolojan pentru că îl vede ca pe un posibil contracandidat la următoarele prezidențiale.

Da, domnul Grindeanu e foarte simpatic. Adică, în primul rând, mă mir că domnul Grindeanu a crezut măcar și pentru un moment că poate câștiga o confruntare politică cu Ilie Bolojan. Dacă ne uităm la rezultatele politice ale fiecăruia dintre ei, la rezultatele administrative din ultimii ani, știm cu toții ce a făcut Ilie Bolojan la Oradea și în județul Bihor. Nu știm ca Sorin Grindeanu să fi făcut ceva în cele șase luni de zile în care a fost președinte al Consiliului Județean Timiș. Știm doar că a plecat după șase luni de zile pentru a deveni prim-ministrul lui Liviu Dragnea. Știm că a început perioada scurtă de prim-ministru cu OUG 13 care a scos sute de mii de oameni în stradă. Deci, ce încerc să spun este că confruntarea între Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan nu s-a încheiat în ziua moțiunii de cenzură, ci a început în ziua moțiunii de cenzură și este evident că Sorin Grindeanu este mai puțin echipat pentru această confruntare pe termen lung, unu la mână. Doi la mână: este evident încercarea lui Sorin Grindeanu de a sădi neîncredere între premierul Ilie Bolojan și președintele României, de aceea încearcă probabil să-i spună președintelui României vezi că Ilie Bolojan este un pericol pentru tine, ori nimic mai fals. Prin modul în care a guvernat România în ultimul an, Ilie Bolojan a rezolvat multe probleme care practic au restabilit încrederea României, lucru care este bun și pentru președintele României, pentru modul în care el poate face politica externă a României. Deci încercarea lui Sorin Grindeanu de a sădi neîncredere între președinte și primul ministru este evidentă, nu trebuie să cădem în această plasă, la fel cum Sorin Grindeanu încearcă să sădească neîncredere și între Partidul Național Liberal și USR.

Îl văd cum spune PNL-ului Ilie Bolojan „usr-izează” PNL-ul și îl văd cum spune USR-ului Dominic Fritz „pnl-izează” USR-ul. Săptămâna trecută domnul Grindeanu spunea: „mă întreb dacă Dominic Fritz mai este președintele USR sau deja președintele USR este Ilie Bolojan”. Sorin Grindeanu aplică o rețetă realmente slăbuță, grupa mică ... prin care încearcă să sădească neîncredere între PNL și USR. Ambele lucruri, atât faptul că PNL-ul se „usr-izează” cât și faptul că USR-ul se „pnl-izează” sunt false.

Suntem două partide distincte, fiecare e condus de președintele în funcție. Știu că e greu pentru domnul Grindeanu să accepte că PNL-ul este condus de președintele PNL și USR-ul de președintele USR, când dumnealui ca președinte PSD vede cum propriul său partid este condus de Olguța Vasilescu, dar la noi nu este așa. La noi, la PNL, într-adevăr, președintele Bolojan conduce partidul.

Dar în cazul celor de la USR, nu puteți să băgați mâna în foc, pentru că, până la urmă, Dominic Fritz este un apropiat al președintelui Nicușor Dan. Dumnealui i-a povestit cum merge la Cotroceni și vorbesc ei acolo, tot felul de lucruri, lasă telefoanele la intrare, nu? Dumnealui i-a povestit. Dar, dincolo de asta, nu puteți să băgați mâna în foc că cei de la USR, dacă li se va cere din partea președintelui să ajute pentru guvernare, nu o vor face. Pentru că, în condițiile în care un guvern trebuie să treacă, noi avem de finalizat PNRR,  SAFE, nu ne permitem să ne jucăm totuși cu orgoliile.

Păi, până una alta, domnul Grindeanu s-a jucat și cu PNRR și cu SAFE. Am avut chiar săptămâna trecută, pentru prima dată, în șase ani de la începutul PNRR, un guvern al României care a reușit să deblocheze din partea Comisiei Europene o cerere de plată completă, fără nicio suspendare și pierdere de fonduri europene și fără întârziere.

2,62 de miliarde de euro. Deci, cu certitudine, actualul guvern nu s-a jucat nici cu SAFE, nici cu PNRR, ci le-a implementat cu succes. Ce vă pot spune este următorul lucru: avem o decizie clară a Biroului Politic Național al PNRR, prin care spunem că, chiar și dacă vom fi în opoziție, vom susține toate proiectele ce țin de concluzionarea cu succes a PNRR, de implementarea programului european de apărare SAFE, de aderarea la OCDE și toate măsurile care garantează stabilitatea financiară a României. Deci, Partidul Național Liberal fie la guvernare cum a fost în ultimul an, fie în opoziție, cum vom fi de acum încolo, va fi responsabil. Responsabilitatea și guvernarea să nu fie confundate. Sunt două concepte diferite. Așa cum unii sunt iresponsabili la guvernare, așa noi vom fi responsabili în opoziție.

Da, dar nu puteți să vă bazați 100% pe cei de la USR pentru că dacă va fi nevoie și președintele le va cere, poate vor vota guvernul nou. Poate nu vor face parte din el, dar poate îl vor susține din Parlament.

Vă doriți să nu ne putem baza pe cei de la USR?

Nu, vă întreb.

Avem încredere în faptul că tot cea ce a fost discutat între președintele Partidului Național Liberal Ilie Bolojan și președintele USR va fi respectat atât de către Partidul Național Liberal cât și de către USR. Nu cred că USR-ul va merge într-o combinație cu premierul OUG 13 și cu AUR. Nu cred că ar fi bine nici pentru USR ca USR-ul să se „psd-izeze” voluntar în perioada următoare.

Cred că ar face o greșeală. Dar este foarte posibil să nu fie domnul Grindeanu premierul. Tocmai pentru că azi am putea să avem o surpriză sau nu neapărat de la Cotroceni ... președintele să anunțe, să desemneze de fapt un premier în persoana unuia dintre apropiați, un consilier. Iar dacă ar fi vorba de domnul Burnete sau de domnul Tomac ambii sunt niște persoane civilizate cu care sunt convinsă că USR-ul ar putea să discute.

Am un respect real profund și față de domnul Burnete și față de domnul Tomac, amândoi sunt oameni serioși. Domnul Tomac este om politic, este președintele unui partid extraparlamentar, dar e președinte de partid politic om politic.

Domnul Burnete este tehnocrat. Nu cred că pot fi priviți la pachet, dar cred că faptul că poate în cele din urmă președintele României va fi nevoit să desemneze un colaborator apropiat ca prim-ministru arată soluția dificilă în care Sorin Grindeanu l-a pus, din păcate, pe președintele României, creând o problemă pe care domnul Grindeanu nu dorește să o rezolve. Adică avem o nouă majoritate în Parlamentul României, PSD-AUR, trebuie să vedem dacă aceasta este o majoritate constructivă și își poate asuma guvernarea sau dacă este doar o majoritate destructivă, care nu e capabilă să guverneze, să ducă lucrurile înainte.

Ca atare cât de multe lucruri sunt volatile în momentul de față. Un premier fără un partid politic în spate, deci indiferent dacă este un premier tehnocrat sau un om politic, repet, al cărui partid nu este... sau independent, va depinde de partidele parlamentare și cel mai mare grup parlamentar îl are PSD-ul. Ca atare e evidentă intenția domnului Grindeanu de a fi premierul din umbra al României și eu cred că nu e bine ca România să aibă un premier slab la Palatul Victoria și un premier din umbră oriunde altundeva.

Am avut acest experiment cu Liviu Dragnea, care a fost premierul din umbra a trei guverne, guvernul Grindeanu, guvernul Tudose și guvernul Dăncilă și nu a ieșit bine pentru România. Cred că corect este ca oamenii să știe cine e la guvernare, cine e în opoziție, corect este să avem un premier legitimat, care a candidat la alegeri, despre care se știe cine este. Și sunt convins că un premier tehnocrat, la care nu ar fi clar cine îl susține, cine e premierul de fapt, cine îl guvernează, pe ce agenda, sunt convins că un premier tehnocrat va duce la creșterea populismului în România și a creșterii, neîncrederii în aparatul de stat. Așa cum după fiecare guvern tehnocrat în trecut, să ne gândim la guvernul condus de premierul Cioloș în 2016 sau la guvernul condus de premierul Isărescu în 2000 ... Așa cum după fiecare guvern tehnocrat a câștigat partidul populist de la acel moment și la acel moment PSD-ul cu un program electoral populist „de toate pentru toți” a câștigat alegerile după un an de guvernare serioasă a premierului Isărescu.

Adrian Năstase și Ion Iliescu au câștigat în 2000 alegerile și au ținut captivă România patru ani de zile. După un an de guvernare Cioloș, Liviu Dragnea a câștigat alegerile și am văzut trei ani de captivitate. Sunt convins că acum, dacă am avea un guvern tehnocrat, vor câștiga populiști din România, doar că de data aceasta populistul principal nu mai este PSD-ul, ci este AUR.

Sunt convins că dacă vom avea un guvern tehnocrat, AUR va fi un beneficiar. Dar repet, cum am spus și mai devreme, polarizarea politică în următorii ani se va face între AUR și forțele reformatoare conduse de Bolojan. Un ultim lucru pe care vreau să-l spun, PSD-ul niciodată nu a fost reales.

Când a fost la guvernare, a pierdut mereu alegerile apoi și le-a câștigat cel mai bine după guvernare tehnocrată. Nu cred că trebuie să facem pe plac PSD-ului. Eu nu vreau ca PSD-ul să câștige următoarele alegeri și de aceea, cred că un guvern tehnocrat, repet, nu e bun.

Credeți că PSD-ul este un pericol mai mare decât AUR sau invers?

Cred că sunt la fel, realmente. Cred că sunt la fel. Să nu uităm că la ultimul congres al PSD, PSD-ul și-a șters din propriul statut noțiunea de partid progresist și a înlocuit-o cu niște lozinci AUR. Cred că această cooperare PSD-AUR pe care o vedem și moțiunea de cenzură, nu au fost negociate între duminică seara și luni dimineața. Nu cred că domnul Neacșu de la PSD și cu cine a fost dumnealui de la AUR atunci când au anunțat moțiunea de cenzură luni dimineață, nu cred că au croșetat-o doar în acea zi, ci cred că PSD-ul se pregătește de mai mult timp de o colaborare pe termen lung cu AUR și cred că acesta este riscul real pentru România.

AUR ca partid principal, PSD ca al treilea partid ca mărime din România la un 10-12% slăbit ... să fie un facilitator al unei majorități pentru AUR. Și cred că riscul major este ca PSD și AUR să încerce împreună să țină România captivă, lucru pe care PSD-ul câteodată l-a reușit în trecut, PSD-ul nu-l mai poate face ca în trecut, dar cred cu adevărat că marele pericol este această coabitare, alianță, cooperare PSD-AUR, care e evident că e pregătită de cele două partide.

Și ce vă faceți dacă președintele îl desemnează pe domnul Nazare, care este suspendat din PNL din câte știu și dumnealui trebuie să-și facă un guvern. Ce se întâmplă atunci? Pentru că va trebui să înceapă o discuție inclusivă cu acea numită grupare Thuma din PNL care s-a opus în mod vehement al lui Ilie Bolojan.

Nu am văzut în momentul de față nicio desemnare ca atare, nu aș specula, în ceea ce privește opoziția vehementă din cadrul Partidului Național Liberal. Repet, există discuții, dar o opoziție vehementă nu este. La ultimul Birou Politic Național la care am votat inclusiv trecerea în opoziție. Decizia finală a fost luată cu 50 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere și patru colegi care nu au votat. Aceasta nu este o opoziție vehementă în cadrul Partidului.

Dar poate dacă ... e o situație de acest gen, discuțiile s-ar purta altfel.

Întrebarea dumneavoastră e interesantă și adesea s-a mizat pe faptul că Ilie Bolojan ar fi un om politic slab, care există doar în virtutea ocupării poziției de prim-ministru și s-a mizat în mod eronat pe faptul că dacă Ilie Bolojan pierde guvernarea, va fi ușor de înlăturat. Această ipoteză este falsă, deoarece Ilie Bolojan a avut în ultimele luni doi piloni prin care a putut exercita în mod onest puterea, poziția de prim-ministru al Guvernului României și susținerea populară. Știu că pentru un om politic care nu are susținere populară a se agăța de o funcție, e singura cale de a supraviețui.

Nu este cazul lui Ilie Bolojan. Când ești cel mai credibil om politic din România și cel mai credibil om politic pentru electoratul care vrea modernizare și care este majoritar în România, fiindcă de aceea alegerile prezidențiale au fost pierdute de Adrian Năstase, Victor Ponta și Viorica Dăncilă, fiindcă PSD-ul poate mobiliza un electorat care vrea să țină România pe loc, care este semnificativ, dar care nu este majoritar. Noi cu Ilie Bolojan ne vom adresa electoratului majoritar, care a și votat împotriva lui George Simion de pildă la ultimele alegeri prezidențiale. Și de aceea cine mizează pe slăbiciunea lui Ilie Bolojan cred că greșește, așa cum Ilie Bolojan a construit la Oradea și în județul Bihor, așa va moderniza și va construi și Partidul Național Liberal în următorii doi ani de zile, deci nu cred că Ilie Bolojan va fi slăbit în cadrul Partidului Național Liberal.

Ce se întâmplă, însă, în PPE? Pentru că aici chiar puteți să ne spuneți ca vicepreședinte PPE... are susținerea partidului, popularilor europeni Ilie Bolojan?

Răspunsul este da și nici nu v-ați aștepta la un alt răspuns din partea mea. Susținerea la nivel european se câștigă mereu prin onestitate, prin competență și prin respectarea cuvântului dat.

Vă explic de ce a câștigat Ilie Bolojan încrederea partenerilor europeni ai României. A câștigat încrederea, fiindcă din prima zi în care a venit ca prim-ministru a spus următorul lucru: „țara mea a făcut și greșeli în trecut. Știu că au fost lucruri neadevărate susținute de România în trecut. Știu că premierul Ciolacu v-a promis stimată Comisia Europeană lucruri pe care nu le-a făcut și nu avea de gând să le facă. Eu nu voi face acest lucru”. Premierul Bolojan a spus: voi promite doar ceea ce știu că fac și ceea ce promit realmente fac. Și a redus deficitul, a început reformele, a recuperat întârzierile din PNRR și pe rezultate concrete a câștigat încrederea partenerilor europeni. Cum v-am spus, prima tranșă neîntârziată și completă din PNRR acum. Deci da, Ilie Bolojan are în momentul de față, nu doar încrederea familiei noastre politice a Partidului Popular European, pe care e firesc să o aibă, dar și încrederea instituțională din partea instituțiilor Uniunii Europene, care vor o Românie puternică, o Românie care să joace un rol semnificativ la nivel european și au văzut că Ilie Bolojan a luat o Românie extrem de fragilă din punct de vedere economic, pe marginea prăpastiei cu risc major de suspendare de fonduri europene și de retrogradare la nivel nerecomandat investiților și a reușit să ne readucă pe drumul drept. Sper să nu pierdem sacrificiile făcute în ultimul an și să nu ne jucăm cu echilibru fragil pe care am reușit să-l stabilim în ultimul an.

Pe de altă parte, tocmai ce s-a anunțat acel plan pentru noua legea salarizării. Va fi pus în aplicare, vor fi niște creșteri.

Cu ce? Se întreabă foarte multă lume. Cu ce ne vom permite? Și mai mult de atât, în momentul în care vor fi puse în aplicare, partidul care le va pune în aplicare și care probabil nu va fi PNL, va lua, cum se zice, partea leului, nu? Va fi văzut ca salvatorul nației.

În primul rând, legea salarizării unitare corectează nedreptățile care au existat în sistem. Oameni care lucrau, făceau aceeași muncă, riscau să primească două salarii diferite. Fiindcă șeful putea să dea unuia prime și sporuri extrem de mari, fiindcă în funcție de momentul în care au fost angajați, de condițiile în care au fost angajați, lucrau cot la cot în același birou și aveau salarii diferite. Un lucru care era incorect.

Legea salarizării unitare aduce transparență. Nimeni nu va avea un salariu mai mic. Creșterile sunt graduale, deci sunt responsabile și un lucru e foarte important: creșterea anvelopei salariale nu va fi niciodată mai mare decât creșterea economică. Fiindcă eu ca om politic vreau ca oamenii să aibă salarii cât mai mari în România și să aibă pensii cât mai mari. Însă, mereu când politicienii în trecut au vândut oamenilor iluzii, când au făcut creștere de pensii sau salarii mai mari decât ne permiteam, trebuiau după aceea să ia banii oamenilor pe altă parte.

Și fie am avut o rată a inflației crescută care după aceea practic a erodat salariul sau pensia. Ți-au mărit pensia astăzi, dar mâine au crescut prețurile și pensia ta a crescut de la 1000 la 1200 de lei, dar pâinea s-a scumpit de la un leu la 1,3 lei.

Deci asta și se poate întâmpla. Măriți salariile și crește și inflația.

Da, dar ce încerc să spun este, noua lege a salarizării unitare spune foarte clar, anvelopa salarială să nu crească mai mult decât creșterea economică, ceea ce e sănătos. Adică da, vom crește salariile oamenilor în mod predictibil în următorii ani, dar pe măsură ce economia crește.

Deci legea salarizării unice cred că corectează nedreptățile din sistem și cred că e bună pentru oamenii cinstiți.

Există în continuare riscul să pierdem sumele uriașe din PNRR?

Răspunsul sincer este da. Acest risc există. Mai avem de absorbit aproape 10 miliarde de euro din PNRR în trei luni de zile. PNRR-urile tuturor statelor membre se încheie la 31 august 2026. Am fost unul dintre cei trei negociatori șefi ai  Parlamentului European pentru legislația europeană o cunosc exact.

Pentru a primi toți banii trebuie să facem două lucruri. Pe oricare dintre aceste două lucruri, dacă nu-l facem, riscăm pierderi. 1. Să terminăm lucrările la timp, toate lucrările până la 31 august. Și 2. - să implementăm reformele pe care le-am agreat cu Comisia Europeană. Dacă vor fi întârzieri la lucrări, riscăm să pierdem niște bani. Dacă unele dintre reformele pe care guvernul Bolojan planifica să le facă - nu vor putea fi implementate, fiindcă, repet, un guvern interimar nu poate da ordonanțe de urgență, depinde de majoritatea în Parlament și vedem clar că PSD și AUR sunt o majoritate antireformatoare.

Deci, dacă lucrările se blochează sau reformele se blochează, riscăm să pierdem bani din PNRR. Sper să nu ajungem în această situație, dar riscul e real.

Și, să pierdem toate cele 10 miliarde?

Nu, cu certitudine nu vom pierde toate cele 10 miliarde, dar nu ne poate spune nimeni în momentul de față cât am putea pierde, dar există riscul să pierdem.

Și mai este un lucru foarte important despre care nu s-a discutat în spațiul public din România prea mult, și anume, legislația europeană prevede următorul lucru: faci reforme și primești bani pentru PNRR, iar reformele pe care le faci trebuie să fie ireversibile. Deci, dacă vom avea un experiment guvernamental care în perioada următoare va anula unele dintre efectele reformelor din ultimii ani, atunci Comisia Europeană are obligația să solicite viitorului Guvern al României bani deja plătiți din PNRR înapoi.

Deci și din ce am primit deja am putea să dăm și să pierdem și 10 miliarde?

Să fie deduși la următoarele două tranșe. Deci, practic, dacă în următoarea perioadă un viitor Guvern al României va anula unele dintre reformele implementate în ultimii ani, atunci România va trebui să dea bani înapoi și, practic, Comisia Europeană va deduce acele sume din plățile viitoare. Acest risc există.

Nu numai că pierdem bani, mai trebuie să dăm înapoi și din ce am primit până acum?

Dacă anulăm reforme făcute. Dacă toate reformele făcute în ultimii ani și mai ales în ultimul an, dacă toate reformele rămân în vigoare, atunci, evident, nu trebuie să dăm nimic înapoi. Dar dacă un viitor Guvern va face experimentul de a anula unele reforme, atunci legislația europeană pentru toate statele membre e extrem de clară. Reformele trebuie să fie ireversibile.

Dacă vom pierde acești bani 10 miliarde sau, mă rog, mai puțin din PNRR, la cine trebuie să ne uităm?

La viitorul Guvern. La cei care vor guverna România în următoarele luni.

În momentul de față vedem că Premierul Interimar prioritizează absorpția banilor din PNRR, înțelege cât e de important. Chiar zilele trecute a avut o ședință cu toți prefecții pentru a se raporta exact din toate județele stadiul implementării lucrărilor din PNRR, pentru a vedea că oriunde, eventual, sunt întârzieri, se accelerează lucrările, se finalizează investițiile... este esențial să există un Guvern care să înțeleagă acest program, să-l cunoască pe toate lucrările de investiții și pe toate reformele asumate.

Repet, un Guvern care nu are voință politică sau un Guvern care nu cunoaște, riscă să blocheze aceste procese și să pierdem bani în următoarele trei luni.

Și, atunci să spunem că este vina actualului Guvern? Pentru că actualul Guvern mai are vreo două săptămâni, teoretic. Dacă reușește să treacă premierul desemnat în noua formulă guvernamentală?

Vina actualului Guvern nu este. Căci, evident, actualul Guvern face tot ce poate pentru a absorbi banii din PNRR și, evident, că a avut succes. Adică a reușit să deblocheze 360 de milioane de euro din tranșa a treia, blocată un an jumate de Guvernul Ciolacu, și a reușit să deblocheze complet tranșa a patra.

E evident că Guvernul actual a făcut tot ce a putut și nu a pierdut niciun ban și a fost foarte bine. Iar acum, Guvernul actual, de asemenea, face tot ce poate cu prerogativele limitate pe care le are. A venit cu proiectele de lege pe care le-a trimis în Parlament. Căci nu mai poate adopta ordonanțe de urgență. A venit cu proiectele de lege pe care le-a trimis în Parlament. Repet, în momentul de față, chiar în timp ce discutăm, Ministerul Proiectelor Europene e în negocieri cu Comisia Europeană privind ultimele proiecte din PNRR.

Deci, în momentul de față, Guvernul lucrează cu competențele limitate pe care le are la turația maximă la care poate lucra. Nu avem ce să le reproșăm. S-au discutat foarte bine pe PNRR.

E o dispută în timp ce avem această discuție. A declarat Kelemen Hunor că Eugen Tomac, care este propus, mă rog, e pe lista scurtă, că nu știm dacă va fi desemnat de președinte, că ar fi interzis în Ucraina. Dumnealui a dezmințit această informație. De ce credeți că a lansat Kelemen Hunor astfel? De fumigenă ar fi grav să fie așa.

Da, nu știu că acest lucru să fie adevărat și nu aș specula. Tocmai de aceea mă bucur că în cadrul acestui interviu noi am discutat pe bază de certitudini și am discutat elemente strategice, mai degrabă decât elemente tactice pe care le discuți dimineață și seara poate nu mai sunt valabile.

Deci, în momentul de față, România are un prim-ministru interimar. Guvernul României este condus de la Palatul Victoria de Ilie Bolojan. Nu există un alt premier desemnat.

Și chiar și dacă va fi un alt premier desemnat, drumul până la votarea în Parlament este unul lung. Ca atare, ce încerc să spun, dacă ar fi existat o soluție simplă la criza cauzată de PSD și AUR, ea ar fi fost implementată. Până acum, e evident că, da, Sorin Grindeanu a dat jos Guvernul și acum așteaptă ca președintele României, față de care a acționat în mod incorect, să vină cu o soluție la criza pe care PSD și AUR au rezolvat-o. Evident că situația nu e simplă. Așteptăm.

Banii din SAFE sunt în pericol și ei?

SAFE este un proiect la început. România s-a mișcat foarte bine în ultimele luni. Ce este cu acest program SAFE? În actualul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, buget pe care l-am decis în anul 2020, nu am prevăzut foarte multe fonduri europene pentru apărare. Doar 15 miliarde de euro pentru 27 de state membre pentru 7 ani.

Lucru prevăzut înainte de începerea invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina. A început războiul, trebuie să facem mai mult în domeniul apărării. În viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028-2034, de care sunt responsabil în Parlamentul European, vom crește semnificativ sumele pentru apărare. Vom fi la mult peste 100 de miliarde de euro. Însă până viitorul buget al Uniunii Europene va intra în vigoare la 1 ianuarie 2028 și până banii încep să fie absorbiți până produc efecte, mai trece timpul. Și tocmai de aceea Uniunea Europeană a decis să facă ceva acum.

Nu aveam bani prevăzuți în bugetul pe șapte ani, de aceea Uniunea Europeană a decis să împrumute de pe piețele financiare 150 de miliarde de euro, să le pună la dispoziția statelor membre sub formă de credite, în condiții extrem de avantajoase. Mulți ani de zile nu trebuie să începem rambursarea, rata dobânzii e foarte mică, le rambursăm pe un termen foarte lung. Condiții extrem de avantajoase, mult mai bine decât dacă ne-am împrumuta noi pe piață.

România este unul dintre principali beneficiari. Ai acestui nou fond european de 150 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării numit SAFE. Principalul beneficiar este Polonia.

Noi suntem pe locul 2. Primim mai multe fonduri europene decât țări mai mari decât noi. Primim mai multe fonduri pentru apărare decât Italia, decât Franța, decât Germania sau decât Spania, de exemplu. După Polonia, suntem al doilea cel mai mare beneficiar, 16 miliarde de euro.

România s-a mișcat rapid, a reușit să vină cu un program care a fost aprobat săptămâna trecută de Comisia Europeană. Trebuie să-l aprobăm și noi aici, la nivel național.

A fost o întreagă dispută. Domnul Miruță s-a certat la un moment dat cu domnul Nazare că nu au toate semnăturile, deci se înțeleg că banii din SAFE...

Comisia Europeană a semnat acest program, tocmai săptămâna trecută, 16 miliarde de euro. România e unul dintre primele state membre ale Uniunii Europene care și-a prezentat proiectul. Acum, repet, trebuie să adoptăm totul aici, guvern, parlament și așa mai departe.

Suntem la început, proiectul e pe 3 ani de zile. Sincer, proiectul a început bine, dar este esențial să existe responsabilitate și în parlament și în actul guvernării, fiindcă sunt mulți bani care vor face România mai sigură și ar fi păcat să-i pierdem.

Se zice că România este al doilea mare beneficiar, iar Rheinmetall este cel mai mare beneficiar din România. Nu-i așa? A fost o dispută inclusivă.

Nu știu asta exact. Deci eu nu am văzut proiectele exacte finanțate, dar știm cu toții că și pe fonduri europene, fondurile europene care sunt absorbite de România, știm clar că întotdeauna principalul beneficiar este cetățeanul român, că se construiesc autostrăzi aici la noi. Noi suntem principalul beneficiar. Constructorul principal poate fi român sau poate fi o altă companie serioasă din afara României. Mulți dintre subcontractori sunt oricum români, iar la finalul zilei oricum beneficiază cetățeni români, întreprinderi din România. Deci sunt convins că sub multe forme România va fi beneficiară al acestui program, fiindcă România va fi mai sigură, fiindcă mulți subcontractori vor fi români cu certitudine.

Deci să nu intrăm în narativul AUR, nu vor beneficia străinii mai mult de pe urma acestui program de înzestrare a armatei române decât vom beneficia noi. Noi vom fi principali beneficiari.

Președintele a anunțat astăzi că România și alte țări, 15 țări din Sudul și Estul Uniunii Europene, vor cere ca viitorul buget al Uniunii Europene să crească alocări pentru agricultură și fonduri de coeziune. Va exista o astfel de discuție în urma solicitării președintelor?

Această discuție există și nu a fost lansată acum și nu a fost lansată prin această solicitare. În urmă, cu 10 luni de zile, Comisia Europeană a prezentat un proiect de buget al Uniunii Europene pe următorii ani. Mai multe fonduri europene pentru securitate, apărare și competitivitate.

Și Comisia Europeană a propus comasare a politicii agricole comune și a politicii de coeziune și riscăm ca aceste două politici să devină impredictibile și ca resursele să fie insuficiente. Parlamentul European, sub conducerea mea ca negociator, șef pentru bugetul multianual pe următorii ani, a propus o creștere a întregului buget al Uniunii Europene cu 10% pentru următorii șapte ani, a propus creșterea fondurilor de coeziune și a fondurilor pentru fermieri și am reușit să obțin pentru aceste propuneri o majoritate absolută în Parlamentul European și poziția Parlamentului European este de creștere a fondurilor pentru coeziune și pentru politica agricolă comună. Ce s-a întâmplat acum, ieri și astăzi, este că România, alături de 15 alte state, din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud, care doresc o politică de coeziune ambițioasă, din care să construim în continuare autostrăzi, să anvelopăm blocuri, să modernizăm școli, spitale, grădinițe, să reablităm drumuri, România, alături de 15 alte state, au anunțat că susțin și în următorul buget o politică de coeziune ambițioasă.

Acest anunț e unul foarte bun. Ce contează acum foarte mult este următorul lucru. Poziția Parlamentului European este de creștere a banilor pentru coeziune.

Contează ca președintele României să reușească să obțină în Consiliul European ceea ce am reușit să obținem și noi în Parlamentul European, adică să reușească să impună împreună cu miniștrii și cu cei care reprezintă România în reuniunile ministeriale, să reușească să impună o poziție a Consiliului care să susțină o creștere a banilor pentru coeziune. E foarte bine că 16 state susțin banii de coeziune, dar trebuie ca ei în Consiliu să obțină sprijinul majorității, sprijinul Consiliului, așa cum și noi am reușit în Parlament să obținem sprijin. Ca atare, acest demers este unul foarte bun.

Doar că nu știm cine vor fi miniștrii. E un demers foarte bun, dar e important ca cei 16 să-i convingă pe toți cei 27 din Consiliu, fiindcă dacă Comisia Europeană a propus un proiect de buget, noi Parlamentul European vrem mai mulți bani pentru coeziune. Dacă în ciuda vocii României, poziția Consiliului va fi de reducere a bugetului și acest risc există, atunci mi-e teamă că ne vom afla într-o situație dificilă.

Vorbeați ceva mai devreme despre înarmare și despre proiectul SAFE care ține și el, bineînțelese, de acest plan. Credeți că Uniunea Europeană ar trebui să-și dezvolte mai mult această latură și să devină independentă de Statele Unite?

Nu cred că trebuie să devenim independenți de Statele Unite, ci cred că trebuie să facem mai mult pentru siguranța și pentru apărarea noastră. Inclusiv Statele Unite ne spun acest lucru.

Eu recunosc rolul esențial pe care Statele Unite în ultimii 80 de ani l-au avut în a crea o Europă liberă și o Europă unită. Fără implicarea Statele Unite în Europa după 1945, Europa nu ar fi fost liberă și fără implicarea Statele Unite în Europa în anii 80-90, Europa nu ar fi fost unită. Ca atare, recunosc acest rol.

Statele Unite însăși ne spun: „faceți mai mult pentru propria voastră apărare, investiți mai mult” - în parteneriat cu NATO, nu împotriva NATO. Cred că e foarte bine că Uniunea Europeană gestionează mai mult echipamente, ne protejăm mai bine. Dacă răufăcătorii știu că suntem slabi, își vor încerca norocul.

Dacă văd că suntem puternici, vor sta departe de noi. Ca atare, orice Europa face pentru a se apăra mai bine, sporește siguranța cetățenilor europeni și e foarte bine.