Cel mai mare viciu al domnitorului era pasiunea sa nesăţioasă pentru femeile frumoase. Cuza frecventa adesea bordelurile bucureştene, chiar şi după ce se căsătorise cu doamna Elena Cuza, care nu putea să-i dăruiască urmaşi.
Un oraş din România marchează într-un mod special ziua de 24 Ianuarie, oferind prilejul mulţimii de a rememora clipe de istorie în prezenţa a doi mari domnitori români: Mihai Viteazul şi Alexandru Ioan Cuza.
La 162 de ani distanţă de la unirea românilor aflaţi la sud şi est de Munţii Carpaţi, datorită alegerii colonelului Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, ulterior şi al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, România de azi continuă eforturile de modernizare, în pofida unor stavile trecătoare, din ultimele trei decenii, unele fiind obiective, altele fiind subiective.
Cea mai nouă universitate, de stat, din România se va deschide, cel mai probabil, vara viitoare la Botoşani. Este de fapt o extensie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza şi va avea specializări precum Litere, Informatică, Drept sau Administraţie Publică.
Începând de vineri, 17 iulie şi până pe 27 iulie se fac înscrieri la concursul de admitere la Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”. Cererile se pot depune inclusiv sâmbătă şi duminică.
Se împlinesc azi 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Române. O personalitate cu multe lumini, dar şi ceva umbre, cu realizări, dar şi cu eşecuri. A avut parte de o posteritate ingrată, prin care a fost fie adulat, fie denigrat, dar mai mereu judecat greşit, în funcţie de interese, conjuncturi şi umori ale celor care s-au obosit să-l readucă în atenţia publicului.
Fost revoluţionar la 1848 şi preşedinte al Clubului Revoluţionar din Argeş, Nicolae Coculescu a avut o viaţă demnă de un roman. A fost urmărit de trupele ţariste, refugiindu-se la Bucureşti, a ajuns deputat, iar ulterior a fost ales primar al Piteştiului de patru ori. Coculescu a avut relaţii strânse de prietenie cu Elena Cuza şi cu şeful de cabinet al lui Alexandru Ioan Cuza.
Fostul han „Der Trompeter” (devenit apoi Hotel Hungaria) din Timişoara a fost prima staţie din afara României pentru domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a fost obligat să abdige.
Statul român modern are ca şi fundament ideologic o idee centrală definitorie:unirea tuturor provinciilor locuite majoritar de către români într-un singur stat care să fie aservit intereselor naţionale româneşti.
Locul naşterii domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost disputat de-a lungul istoriei, fiind indicate argumente potrivit cărora marele domnitor s-a născut ba la Bârlad, ba la Huşi, ba la Galaţi sau Iaşi.
Pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor. Ceea ce va urma şochează marile imperii din regiune: cel Otoman, Ţarist şi Habsburgic. Intervenţia armată era iminentă. În mai puţin de 60 de ani românii aveau să aibă rolul principal în colapsarea şi dispariţia structurilor feudale din Europa.
Sistemului Monetar Românesc a luat fiinţă în primăvara anului 1867. Lege pentru înfiinţarea sistemului monetar şi fabricarea monedei naţionale a fost o necesitate în vederea dezvoltării societăţii româneşti.
Drumul care urcă la Dealul Mitropoliei, chiar în centrul Bucureştiului, păstrează poveştile unor personalităţi istorice precum Constantin Brâncoveanu şi Alexandru Ioan Cuza. Dar este străbătut şi de mii de pelerini pentru a ajunge la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou.
Proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti, care urma să facă legătura între Capitală şi Marea Neagră, a fost abandonat imediat după Revoluţie. Lucrările erau realizate în proporţie de 60%.
Principele care a reformat ţara în vremuri grele a murit în exil, după ce a fost forţat să abdice şi să părăsească ţara de către membrii „Coaliţiei potrivnice”.
Primul voievod al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza, a fost răsturnat de la putere şi forţat să abdice la împlinirea a şapte ani de domnie. Cei care l-au trimis în pribegie pe domnul Unirii au făcut parte din ”Monstruoasă Coaliţie”, o organizaţie a oamenilor politici români nemulţumiţi de guvernarea cuzistă.
Principesa Elena Cuza a avut un caracter ales, dând dovadă de generozitate şi demnitate în timpul în care s-a aflat alături de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
La numai câteva luni de la marele act care consfinţea formarea statului naţional modern, Unirea de la 1859, Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România, pleca într-o călătorie prin ţară, pentru a o cunoaşte mai bine. În itinerariul său a inclus şi Vâlcea, de care l-au legat apoi mai multe lucruri, mai puţin ştiute.
În colecţia de documente a Muzeului Judeţean Teleorman se află o scrisoare trimisă din Alexandria pe 9 februarie 1859 domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Am aşteptat acest ceas de vineri seara (prima seară a sfârşitului de săptămână, a week-end-ului cum se spune astăzi) cu speranţa că îşi va aduce aminte cineva de un moment de mare însemnătate petrecut cu 160 de ani în urmă, în Bucureşti
Replicile fidele a 14 drapele din 1673 şi până astăzi, de pe vremea lui Şerban Cantacuzino, Tudor Vladimirescu, paşoptiştilor, Alexandru Ioan Cuza, a celor patru regi, dar şi din regimul comunist, şi zilele noastre, au fost concepute special pentru un muzeu din Vâlcea.
Urcarea pe tronul de la Bucureşti, la 24 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza încheia un proces complex, care se întinsese pe durata a trei ani, între încheierea Războiului Crimeii (1853-1856), ce marca înfrângerea Rusiei şi diminuarea considerabilă a rolului jucat de Imperiul Ţarist în destinul Principatelor şi actul de voinţă al românilor, la 5 şi 24 ianuarie 1859.
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova în 24 Ianuarie 1859 este actul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul ambelor state româneşti a însemnat Unirea lor într-un nou stat, cunoscut iniţial sub numele de „Principatele Unite”, care, din 1866, pe baza noii Constituţii, s-a numit România.
Muzeul Dunării de Jos organizează, în colaborare cu Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Liceul Danubius şi Şcoala Gimnazială Carol I, simpozionul "Oameni şi Vremuri - 24 Ianuarie 1859".
Acum 160 de ani, la Iaşi, în capitala Moldovei ciopârţite de Imperiul Ţarist, avea loc alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca şi domnitor al Moldovei. Peste doar câteva zile, la Bucureşti, în prezenţa a zeci de mii de români, adunarea Ad-Hoc din Ţara Românească avea să facă acelaşi lucru. Dar nu asta a contat atât de mult cât intensitatea domniei lui Cuza care a impus cu forţa reforme ce la acele vremuri era de neconceput.
La aproape doi ani de când a fost numit ministru al Justiţiei şi s-a autosuspendat din funcţia de rector al Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi pentru a prelua portofoliul ministerul, Tudorel Toader a trimis un e-mail tuturor cadrelor didactice de la instituţia de învăţământ ieşeană.
Cum este posibil ca un individ precum Tudorel Toader să mai fie încă rectorul celei mai vechi universităţi din ţară? Cum de mai este încă profesor? Ce fel de cursuri poate ţine ca profesor acest individ care alături de Dragnea au făcut probabil cel mai mult rău acestei ţări în ultimii 10 ani? Cum se poate el uita în ochii studenţilor şi să le vorbească de legi, de moralitate, de etică, de dreptate?
Primul Cod Penal din România a apărut în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A fost promulgat şi publicat la 30 octombrie 1864 şi pus în aplicare la 1 mai 1865. Codul penal prevedea sancţiuni aspre pentru funcţionarii corupţi care, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, îşi pierdeau funcţia pentru tot restul vieţii, dar nu primeau nici pensie.
Marţi, 27 martie, începând cu ora 13.00, gălăţenii sunt invitaţi să se prindă în Hora Unirii, organizată la statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Grădina Publică.
La 1865, locuitorii din Muscel îşi exprimau recunoştinţa faţă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza printr-un cadou special: o sabie executată la Paris sub îngrijirea lui Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri care era agentul diplomatic al Românei în capitala Franţei.
Concedieri masive la una dintre marile companii de stat: 1.400 de oameni vor fi daţi afară până la sfârşitul anului. Salariile scad cu doar câţiva lei
România, fruntaşă sau codaşă la vaccinare? Toţi au dreptate! Depinde la ce te raportezi
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii
Prinţul Philip, înmormântat pe 17 aprilie. Meghan Markle va lipsi de la funeralii. Participarea publicului, interzisă
A murit prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a II-a FOTO
Restricţii mai lejere de Paşte şi 1 Mai: circulaţia, permisă până la 05:00, magazine deschise până mai târziu
Avantajele „buletinului cu cip”. La ce ajută semnătura digitală