5 ianuarie, ziua în care se împlinesc 166 de ani de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei
0La 5 ianuarie 1393 s-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid I, în 1716 are a fost instaurat regimul fanariot în Țara Românească, iar în 1859, la Iași, a fost ales domnitor Alexandru Ioan Cuza.
1066: Regele Eduard Confesorul al Angliei moare fără moștenitori
Moartea sa a adus o criză de succesiune, care duce în cele din urmă la cucerirea normandă a Angliei.
Eduard Confesorul, rege al Angliei, care nu avea moştenitori direcţi, i-a promis că îl va lăsa moştenitor pe William Cuceritorul. Totuşi, pe patul de moarte, Eduard i-a încredinţat regatul lui Harold Godwinson, care provenea din cea mai importantă familie nobiliară a Angliei. Atunci, William a invadat Anglia.El l-a învins pe Harold la Hastings şi a fost încoronat în ziua de Crăciun a anului 1066 drept primul rege normand al Angliei.
1393: încheierea tratatului de pace dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid I
În 1393 s-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești 1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi.
În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Cel mai lung titlu al lui Mircea apare din 1406 până la sfârșitul domniei sale, sub forma: „Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”.
1665: La Paris apare prima publicație științifică
Apare primul număr al revistei „Journal des sçavans”, la Paris, Franța. Jurnalul a încetat să apară în 1792, în timpul Revoluției Franceze și, deși a reapărut foarte scurt în 1797 sub titlul actualizat Journal des savants, nu a reînceput publicarea regulată până în 1816.
În 2021, compania belgiană Peeters a preluat publicația și continuă să fie o revistă academică de top.
1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească
Fanarioții sau grecii fanarioți erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar. Acesta era principalul cartier al grecilor din Constantinopol (Istanbul), unde se afla și sediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului.
Între 1711/1716 și 1821, unii dintre fanarioți au fost numiți domnitori (voievozi) ai Țărilor Române, Moldova și Țara Românească, de obicei ca o promovare pentru funcționarii dragomani. Această perioadă este cunoscută în istoria României ca epoca fanariotă/domniile fanariote.
1859 - Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza
Pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor. Câteva zile mai târziu, pe data de 24 ianuarie 1859, gestul era urmat şi la Bucureşti, fapt care a produs unirea de facto a celor două principate române şi naşterea statului român modern. În mai puţin de 60 de ani românii aveau să aibă rolul principal în colapsarea şi dispariţia structurilor feudale din Europa.
În urma războiului Crimeii, care în fapt s-a purtat în general pe pământ românesc, între Imperiul Ţarist şi cel Otoman, cu sprijin occidental, decizii dificile trebuiau luate. Românii îşi cereau drepturile, dreptul de a se uni într-un singur stat şi să îşi decidă singuri viitorul. Concesii au fost făcute, însă adunările din cele două principate trebuiau să aleagă doi domnitori, să aibă două guverne şi două parlamente. Însă românii aveau alte planuri: au ales acelaşi domnitor în ambele principate, fapt ce nu era interzis expres, domnitor ce a unificat guvernul şi parlamentul şi a luat măsuri radicale de consolidare a noului stat format.
Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi în Ţara Românească a şocat capitalele celor trei mari imperii care stăpâneau până de curând regiunea. Imperiul Otoman simţea cum pierde definitiv acest teritoriu, Imperiul Habsburgic s-a temut de naşterea unui stat românesc puternic care să devină un magnet pentru românii lipsiţi de drepturi din Ardeal, iar Imperiul Ţarist avea acum în faţă o nouă problemă în calea expansiunii spre Europa. Mai mult decât atât, Basarabia locuită majoritar de către români, îşi îndrepta acum privirea spre Bucureşti.
1878: S-a născut Emil Gîrleanu, poet, scriitor
Emil Gârleanu s-a născut în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878 la Iași. Părinții, locotenent colonelul Emanoil Gârleanu (1846-1918), aparținând unei familii de răzeși din Gârleni, Bacău și mama, Pulheria, născută Antipa, de origine greacă, locuiau în apropierea Copoului, în fața grădinii lui Vodă Sturza, loc cu o încântătoare priveliște de care scriitorul își va aminti.
A urmat Facultatea de Litere a Universității din Iași și a debutat la revista ieșeană „Arhiva”, revistă condusă de A.D.Xenopol, în 1900 cu schița Dragul mamei și cu poezia Iubitei sub pseudonimul Emilgar. A colaborat la revistele Arhiva, Evenimentul, Sămănătorul, Luceafărul, Albina, Convorbiri literare, Flacăra, etc. Ulterior, a fost redactor la revista sămănătoristă „Făt-Frumos”, alături de George Tutoveanu si Dumitru Nanu, și colaborator la „Convorbiri critice”.
A debutat în anul 1905 cu volumul „Bătrânii”, volumul este alcătuit din schițe publicate în revistele Făt-Frumos și Sămănătorul și a participat activ la înființarea Societății Scriitorilor Români în 1908, al cărei președinte a fost între 1911-1912. A mai regizat filmul „Cetatea Neamțului” (1914) și a scris scenariul pentru filmul „Dragoste la mănăstire” (1914).
1896: S-a născut George Calboreanu, actor român
Una din marile reușite ale carierei sale a fost rolul lui Ștefan cel Mare. L-a făurit ca personaj, întâia oară, într-o piesă azi uitată, Maria de Mangop de Mircea Dem. Rădulescu (1953). Apoi l-a desăvârșit în Apus de soare, la Naționalul din București.
George Calboreanu i-a mai zămislit pe Petru Arjoca din Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, Ion Vodă cel Cumplit din piesa omonimă a lui Laurențiu Fulga, Vlaicu-Vodă a lui Davila, a dat substanță unor eroi din piese moderne de Horia Lovinescu, Aurel Baranga, N. Moraru și alții.
1961: A fost inaugurat Teatrul de Comedie din Bucureşti
Situată pe str. Sf. Dumitru nr. 2, în apropierea bisericii cu același nume, clădirea Teatrului de Comedie datează de la începutul secolului XX, ca anexă recreativă (sală de conferințe și de adunări festive) a clădirii Poștei, care astăzi găzduiește Muzeul de Istorie a României. În perioada interbelică și-au desfășurat activitatea în sala din Sf. Dumitru diverse companii teatrale particulare, printre care amintim Teatrul Modern și Alhambra-Excelsior.
În anii 50, după naționalizare, clădirea a găzduit ansamblul Teatrului Tineretului, instituție cu precădere de propagandă comunistă, cu o echipă artistică falimentară, impunându-se, la începutul anilor 60, restructurarea completă a acesteia, misiune care i-a revenit actorului Radu Beligan, conform site-ului oficial al instituției de cultură.
1962: S-a născut actorul Romică Ţociu
Romică Țociu s-a născut în anul 1962, la Craiova. Se spune că acesta ar fi lucrat ca sculer-matrițer, înainte de Revoluția din 1989, iar primul rol pe care l-a avut a fost pe când era clasa a 12-a, moment după care au urmat 10 ani de festivaluri și concursuri.
Romică Țociu și colegul său de scenă, Cornel Palade, s-au cunoscut în 1989, la un festival din Galați. Țociu a venit la teatrul unde Cornel Palade era deja actor. Palade l-a rugat pe un regizor din București să le pună în scenă un spectacol la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă Nae Leonard din Galați
1967: S-a născut istoricul Adrian Cioroianu
Adrian Mihai Cioroianu s-a născut la Craiova. Acesta este un autor, istoric, jurnalist, eseist și om politic român, care a ocupat funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (în perioada 5 aprilie 2007 - 15 aprilie 2008).
Profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București, el este autorul mai multor cărți de istorie a României (și în special de istorie a României comuniste). Este cunoscut și în calitate de coautor de manuale de liceu.
1975: S-a născut actorul american Bradley Cooper
Bradley Charles Cooper este un actor și producător de film american, care și-a început cariera profesională în serialul Totul despre sex în 1998. A debutat cu filmul Wet Hot American Summer (2001), înainte de a obține prea bine cunoscutul rol ca Will Tippin în serialul de succes Alias (2001–2003).
Cooper a jucat în filmul de familie I Want to Marry Ryan Banks (2004), și a apărut în serialul Jack & Bobby (2004–2005). A jucat în comedia de succes Spărgătorii de nunți (2005), precum și în filmul Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani (2006) ca prietenul lui Matthew McConaughey. A jucat și în rol principal în Kitchen Confidential, bazat pe memoriile lui Anthony Bourdain, care a debutat în septembrie 2005.
În martie 2006, Cooper a jucat în Three Days of Rain pe Broadway cu Julia Roberts și Paul Rudd la Teatrul Bernard B Jacobs.
Se încarcă comentariile...
