Video 30 aprilie: 5 ani de la moartea lui Ioan Pop de Popa, medicul care a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România, în 1973

0
0
Publicat:

Pe 30 aprilie, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de evenimente care au marcat istoria. În 1777 se năştea matematicianul german Carl Friedrich Gauss, în 1844 Alexandru Ioan Cuza se căsătorea cu Elena Rosetti-Solescu, iar în 1945 s-au sinucis Adolf Hitler și Eva Braun.

 Ioan Pop de Popa. FOTO: arhivă
Ioan Pop de Popa. FOTO: arhivă

1844: Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu

Pe 30 aprilie 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu, fiica postelnicului Iordache Rosetti. La momentul căsătoriei, Cuza a refuzat includerea robilor țigani în zestrea soției, gest care a susținut decizia Adunării Obștești privind dezrobirea acestora.

Elena Rosetti, fiica cea mare a lui Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, născută Sturdza, avea să devină ulterior una dintre cele mai discrete, dar influente figuri feminine din istoria României. După Unirea din 1859, realizată de Cuza, aceasta a devenit Înalta Doamnă a țării.

Elena Rosetti-Solescu. FOTO: arhivă
Elena Rosetti-Solescu. FOTO: arhivă

De-a lungul timpului, Elena Rosetti a fost apreciată pentru echilibrul și discreția cu care a gestionat contextul politic tensionat al epocii, inclusiv perioada marcată de revoluția de la 1848.

În ciuda relației extraconjugale a lui Cuza cu Maria Obrenovici, Elena Rosetti a rămas alături de soțul său. După abdicarea acestuia, l-a urmat în exil și i-a fost alături până la sfârșitul vieții, fiind considerată de istorici un simbol al loialității și devotamentului.

1897: Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic „Dracul" din București.

Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași. A debutat în presa vremii în ziarul umoristic „Dracul”, semnând cu pseudonimul Mihai din Pașcani schița „Domnișoara Mxxxx Fălticeni”, un text scurt care i-a deschis drumul în literatură.

Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880. FOTO: Wikimedia
Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880. FOTO: Wikimedia

Acesta a devenit ulterior unul dintre cei mai importanți scriitori români ai primei jumătăți a secolului XX, fiind cunoscut în special pentru romanele istorice și de aventuri. În același timp, Sadoveanu a descris în operele sale lumea satului moldovenesc și frumusețea naturii, dar a scris și reportaje sau texte memorialistice.

Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără „Creanga de aur”, „Neamul Șoimăreștilor”, „Frații Jderi”, „Zodia Cancerului”, „Venea o moară pe Siret” și „Baltagul”. Activitatea sa literară s-a întins pe o perioadă de peste cinci decenii.

Mihail Sadoveanu s-a stins din viață la 19 octombrie 1961, în localitatea Vânători-Neamț.

1945: Adolf Hitler și soţia lui, Eva Braun, s-au sinucis la Führerbunker

Pe 30 aprilie 1945, în urmă cu 81 de ani, Adolf Hitler s-a sinucis în buncărul din Berlin, alături de Eva Braun, unde se refugiaseră încă din ianuarie. În acel moment, trupele Armata Roșie ajunseseră în capitala Germaniei, iar înfrângerea era iminentă, liderul nazist refuzând să fie capturat.

Hitler s-a împușcat, în timp ce Eva Braun a înghițit o capsulă de cianură. Corpurile lor au fost ulterior scoase din buncăr și incinerate în grădina Cancelariei Reichului.

Hitler s-a împușcat, în timp ce Eva Braun a înghițit cianură. FOTO: Getty Images
Hitler s-a împușcat, în timp ce Eva Braun a înghițit cianură. FOTO: Getty Images
21 aprilie: Ziua în care primul român, Teodor Negoiță, a atins Polul Nord

Tot în aceeași zi, soldații sovietici au arborat drapelul pe clădirea Reichstag, simbol al căderii Berlinului.

Moartea lui Hitler a fost relatată pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume, iar la două zile după acest moment, ultimele trupe germane care apărau orașul s-au predat.

La 8 mai 1945, liderii Germaniei naziste au semnat capitularea necondiționată, marcând sfârșitul războiului în Europa. Din cauza diferenței de fus orar, la Moscova era deja 9 mai, motiv pentru care Iosif Stalin a stabilit această dată drept Ziua Victoriei.

Adolf Hitler este responsabil pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial și pentru numeroase crime împotriva umanității, inclusiv politica de exterminare sistematică a evreilor și a altor grupuri considerate „indezirabile”.

1980: La vârsta de 42 de ani, Prințesa Beatrix devine regină a Țărilor de Jos, după abdicarea mamei sale, regina Iuliana

Beatrix a Țărilor de Jos, născută la 31 ianuarie 1938, la Baarn, a urcat pe tron în 1980, devenind regină a Regatului Țărilor de Jos, care include Țările de Jos, Curaçao, Sint Maarten și Aruba, funcție pe care a deținut-o până în 2013. După abdicare, a primit titlul de Prințesa Beatrix.

În copilărie, a trăit în exil în Canada, unde a urmat și primii ani de școală. Revenită în țară, și-a continuat studiile și a absolvit dreptul la Universitatea Leiden, în 1961.

Prințesa Beatrix. FOTO: arhivă
Prințesa Beatrix. FOTO: arhivă

S-a căsătorit cu diplomatul german Claus von Amsberg, care i-a fost alături până la moartea sa, în 2002. Împreună au trei fii: Willem-Alexander al Țărilor de Jos, prințul Johan Friso și prințul Constantijn.

După ce și-a anunțat decizia cu trei luni înainte, Beatrix a abdicat pe 30 aprilie 2013, chiar de Ziua Reginei, în favoarea fiului său cel mare, Willem-Alexander, care a devenit ulterior rege.

22 aprilie: Ziua în care începe „fenomenul Piața Universității”, cea mai amplă manifestație anticomunistă postdecembristă

2021: A murit Ioan Pop de Popa, medicul care a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş

Ioan Pop de Popa (născut în 1927, la Oradea) a avut un rol esențial în dezvoltarea medicinei românești și a chirurgiei cardiovasculare la nivel internațional.

Între 1953 și 1954, a realizat prima inimă artificială și primul plămân artificial din România, performanțe care au plasat țara noastră printre primele patru din lume în acest domeniu.

Ioan Pop de Popa (născut în 1927, la Oradea). FOTO: arhivă
Ioan Pop de Popa (născut în 1927, la Oradea). FOTO: arhivă

De asemenea, a efectuat primele circulații extracorporale experimentale din România și a introdus tehnici precum hemodiluția în circulația extracorporală, deschizând drumul pentru transplanturi experimentale de organe, inclusiv de rinichi și pancreas.

În 1958, a realizat experimental primele transplanturi cord-plămân.

Un moment de referință în cariera sa a fost aprilie 1973, când a efectuat prima operație pe cord deschis din România, fiind considerat ulterior fondatorul școlii moderne de chirurgie cardiovasculară din țară.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite