Video 24 ianuarie: Ziua în care a fost proclamată Unirea Principatelor Române. Trei ani mai târziu, era inaugurat primul Parlament al țării
0La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române, iar în 1862 a fost inaugurat primul Parlament al României, Bucureștiul devenind capitala statului.
1859: Unirea Principatelor Române
În septembrie 1857 au avut loc Adunările Ad-Hoc de la Iași și București, care s-au pronunțat pentru unirea Țării Românești cu Moldova sub conducerea unui prinț străin, de religie creștină, provenit dintr-o dinastie domnitoare a Europei.
Hotărârile acestor adunări au fost înaintate Marilor Puteri reunite la Conferința de la Paris din 1858. În urma dezbaterilor, a fost elaborată „Convenția de la Paris”, document ce prevedea unirea celor două principate sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, precum și alegerea domnitorului de către o Adunare Electivă.
Profitând de formulările ambigue ale Convenției, românii l-au ales pe 5 ianuarie 1859 pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 acesta a fost ales și domn al Țării Românești. Prin această dublă alegere, realizată în pofida restricțiilor impuse de Marile Puteri, a fost consfințită Unirea de facto a Principatelor, prin recunoașterea unui singur domnitor la Iași și la București.
1862: Deschiderea primului Parlament unic al Romaniei la Bucuresti. București devine capitala statului
La 24 ianuarie 1862 a fost inaugurat primul Parlament al României, iar Bucureștiul a devenit capitala statului. Începuturile vieții parlamentare din România datează din anul 1831, când în Țara Românească a fost adoptat Regulamentul Organic, act cu valoare constituțională, aplicat un an mai târziu și în Moldova. Aceste regulamente au pus bazele sistemului parlamentar în Principatele Române.
În Parlamentul României a fost proclamată, la 9 mai 1877, Declarația de Independență, iar în 1920 au fost ratificate actele prin care provinciile istorice românești s-au unit cu statul român.
În februarie 1938, pe fondul unor tensiuni politice accentuate, regele Carol al II-lea a instaurat un regim de monarhie autoritară, diminuând considerabil rolul Parlamentului. În perioada dictaturii regale, forul legislativ a fost redus la o instituție formală, lipsită de atribuții reale.
Activitatea Parlamentului a fost suspendată în toamna anului 1940, odată cu instaurarea dictaturii militare. După 23 august 1944, sub influența forțelor sovietice și comuniste, acesta a fost reorganizat într-un unic corp legislativ, Adunarea Deputaților, care, prin Constituția din 1948, a devenit Marea Adunare Națională, un organism pur formal, aflat sub controlul total al regimului comunist.
1866: A murit Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania
Aron Pumnul (născut la 27 noiembrie 1818, în satul Cuciulata, județul Brașov – decedat la 12 ianuarie 1866) a fost un important cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, participant activ la Revoluția de la 1848 din Transilvania și profesor al lui Mihai Eminescu.
A predat limba și literatura română și s-a remarcat ca un animator cultural de prestigiu, având o vocație pedagogică deosebită. Printre elevii săi s-a numărat și Eminescu, care i-a dedicat prima poezie publicată, „La mormântul lui Aron Pumnul”, în care îl numește „geniu mare al deșteptării Bucovinei”.
Aron Pumnul este autorul primei antologii de literatură română, „Lepturariu rumînesc cules de’n scriptori rumîni” (cinci volume, 1862–1865), tipărită la Viena. Această lucrare, una dintre cele mai ample din epocă, îl consacră drept unul dintre întemeietorii istoriei literare românești și reprezintă prima și cea mai cuprinzătoare antologie a scrisului românesc publicată în provinciile române aflate atunci sub stăpâniri străine.
1965: Se stinge din viata Winston Churchill
Winston Leonard Spencer Churchill ( n. 30 noiembrie 1874 – d. 24 ianuarie 1965) a fost unul dintre cei mai importanți oameni politici britanici, prim-ministru al Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Pe lângă cariera politică, s-a remarcat și ca scriitor, fiind distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1953. Churchill este cunoscut mai ales pentru talentul său oratoric și pentru rolul decisiv pe care l-a avut în conducerea Marii Britanii în anii celui de-al Doilea Război Mondial.
După ce s-a înrolat în armata britanică, a servit în India și a participat la campania din Sudan. Ulterior, a încercat să intre în politică, însă nu a reușit inițial să obțină un mandat. A devenit astfel corespondent de război în Africa de Sud, în timpul Războiului Burilor, unde a fost capturat, reușind ulterior să evadeze.
1989: A avut loc arestarea grupului de ziariști care pregătise publicația anticomunistă România
În anul 1988, un grup de jurnaliști români a încercat ceea ce părea imposibil în acea perioadă: tipărirea unui ziar clandestin. După ce au testat mai multe soluții tehnice, Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă și Ștefan Niculescu Maier, alături de tipograful Alexandru Chivoiu, au recurs la o metodă extrem de riscantă – culegerea manuală a textului, folosind litere de plumb sustrase din Combinatul „Casa Scânteii”.
Așa-numitul „Lot România Liberă”, format din redactori și apropiați ai publicației cu același nume, a fost arestat în zilele de 24–25 ianuarie 1989, după ce, în urma unui denunț, autoritățile au descoperit tipografia improvizată cu ajutorul căreia fuseseră tipărite sute de exemplare ale unui ziar anticomunist, distribuit în mai multe orașe din țară.
Din acest grup au făcut parte:
Petre Mihai Băcanu (n. 1940), jurnalist la „România Liberă”, considerat principalul inculpat
Mihai Creangă (n. 1942), jurnalist la „România pitorească”;
Anton Uncu (1938–1998), jurnalist la „România Liberă”;
Alexandru Chivoiu (1948–2005), tipograf la Combinatul „Casa Scânteii”;
Ștefan Niculescu Maier (n. 1958), inginer informatician la Institutul de Proiectări și Automatizări.
1990: Se adoptă Imnul de Stat al Romaniei, "Desteapta-te, Romane"
La 24 ianuarie 1990, prin Decretul-Lege nr. 40 al Consiliului Frontului Salvării Naționale, „Deșteaptă-te, române!” a fost adoptat oficial ca Imn de Stat al României. Versurile aparțin poetului Andrei Mureșanu, iar muzica este atribuită lui Anton Pann.
Cântecul, apărut în contextul Revoluției de la 1848, a devenit de-a lungul timpului un simbol al luptei pentru libertate și unitate națională. Datorită mesajului său profund patriotic, „Deșteaptă-te, române!” a fost intonat în momentele decisive ale istoriei României, de la Războiul de Independență din 1877–1878, până la Primul și Al Doilea Război Mondial.
Un rol aparte l-a avut și în perioada de criză de după 23 august 1944, când imnul a fost cântat spontan de populație și difuzat pe toate posturile de radio.
2013: A murit umoristul Dan Mihăescu
Umoristul, scenaristul și regizorul Dan Mihăescu s-a născut la 5 iunie 1933 și a încetat din viață la 24 ianuarie 2013, la București.
De-a lungul carierei sale, a semnat numeroase scenete pentru mari nume ale comediei românești, precum Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Nae Lăzărescu și Vasile Muraru.
Printre filmele pe care le-a regizat se numără „Cum ne-ar vrea bărbații?!”, „Cine râde la urmă”, „Avocatul” și „Primarul activ” (producție TV).
Dan Mihăescu a fost și autor de proză, publicând romanul „Ancheta”, nuvela „Prevestirea călugărului Chesarion” și romanul „Slalom printre bănuiți”.
Se încarcă comentariile...
