Securitatea rămâne la vârful statului, inclusiv la CCR

Cine urmează după Licu și Pahonțu? Cât de relevant e faptul că judecătorul constituțional Bogdan Licu recunoaște că la Revoluție era militar în trupele de Securitate din care făcea parte și actualul șef al SPP?

Foto: imago/Steinach

Bogdan Licu, 56 de ani, s-a grăbit să mărturisească, după ce au apărut detaliile biografice ale generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Pază și Protecție, că a făcut armata în cadrul trupelor de Securitate, iar în timpul violențelor din decembrie 1989 s-a aflat și el în proximitatea zonelor unde au fost împușcați civili. Declarația a fost făcută pentru Independent News, iar judecătorul constituțional a subliniat că se afla acolo în calitate de sanitar și că n-ar fi avut asupra sa muniție .

Legături periculoase

În această ecuație e ciudat (i) momentul destăinuirii; (ii) insistența că nu atunci l-a cunoscut Bogdan Licu pe Lucian Pahonțu, care la Revoluție era locotenent și șeful unui pluton al trupelor de Securitate care s-a aflat în zona Baricadei de la Intercontinental exact când a avut loc o baie de sânge: în noapte dintre 21 spre 22 decembrie 1989; (iii) în urmă cu o săptămână, după ce Recorder a publicat investigația „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu”, fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, deputat USR s-a întrebat public „oare care este legătura între Lucian Pahonțu și Bogdan Licu de la CCR? Dar între Lucian Pahonțu și fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Mihaela Ciochină, în prezent judecătoare CCR?”. Fostul ministru USR al Justiției a pornit pe firul logic al deciziilor Curții Constituționale care sunt date pentru a favoriza (cel mai des decizii PSD) saupentru a pedepsi (cazul Fritz), dar în același timp a pomenit despre „insistența” cu care îl abordau lucrătorii SPP pentru a accepta serviciile lor. Lui Stelian Ion i s-a argumentat că are nevoie de asistența SPP, adică de un șofer și eventual un ofițer de pază trimiși de Pahonțu. Actualul deputat USR sugerează că aceștia ar fi fost trimiși mai degrabă să-l supravegheze, decât să-l apere: „erau tocmai amenințările venite din partea unui sistem securist în care orice reformă trebuia împiedicată, iar rețeaua de privilegii, de căpușare a statului român și de capturare a Justiției trebuia protejată” (Declarație scrisă pe contul de Facebook al deputatului USR, Stelian Ion, 27 august 2026); (iv) DW a scris încă din 2022 despre biografia  complicată a lui Bogdan Licu și despre cum a devenit celebru atunci când din fotoliul de procuror general interimar a încercat să blocheze adopția unei fetițe, deși părinții adoptivi, români stabiliți în Statele Unite, parcurseseră toți pașii legali. Pe scurt, Bogdan Licu a vrut să anuleze o decizie definitivă a instanței, pe motiv că ar fi avut „informații clasificate” care-i dădeau dreptul la acest blocaj. Atunci când a fost propus pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general, Consiliul Superior al Magistraturii i-a dat aviz negativ notând între altele inclusiv „lipsa de previziune, imposibilitatea prezentării unei strategii manageriale bine conturate, insuficienta preocupare pentru actualizarea cunoștințelor profesionale și a celor specifice funcției vizate, lipsa capacității de asumare a răspunderii și de autoanaliză retrospectivă, deficiențele de comunicare și controversele privind persoana, de natură a vulnerabiliza imaginea instituțională”. Cu toate acestea, Licu a beneficiat de o trambulină bine făcută cu ajutorul căreia a sărit din fruntea Parchetului General, cu toate lipsurile profesionale pe care le avea, direct în scaunul de judecător constituțional, fiind susținut de fostul premier Marcel Ciolacu și de fostul președinte Klaus Iohannis.

Studii de caz

Bogdan Licu ar putea fi un studiu de caz interesant despre cum au fost împinși în funcții importate la vârful statului pe criterii lipsite de meritocrație cei care au avut legături cu Securitatea înainte de 1989. A terminat dreptul la Spiru Haret cu o notă submediocră, și-a plagiat doctoratul, la care a renunțat după ce Emilia Șercan a descoperit că 200 de pagini din teza sa au fost copiate. E același model și în cazul generalului Lucian Pahonțu, care din locotenent în trupele de Securitate, e avansat rapid în fruntea Jandarmeriei, nu înainte să facă unele servicii politicienilor vremii, de pildă în timpul Mineriadei, dar și după.

Vasile Blaga, fostul ministru de Interne recunoaște că el i l-a recomandat pe Pahonțu lui Traian Băsescu, iar lui i l-au recomandat „structurile”. Pahonțu s-a menținut astfel în funcția de șef al acestui serviciu secret care strânge date pentru protecția demnitarilor, dar uneori și împotriva lor, după cum lasă să se înțeleagă deputatul USR, Stelian Ion. Ambii și-au plagiat doctoratele, ambii au urcat pe repede înainte și ambii se află la vârful unor instituții pe care le pot face vulnerabile, fiindcă un trecut în Securitate are mereu efecte în prezent. Nu întotdeauna cei veniți pe această linie joacă în favoarea statului, fiindcă după cum spunea la DW procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care s-a ocupat de marile dosare istorice, există suficiente date care arată că o parte a Securității care lucra pentru Moscova și-a conservat rețeaua. Președintele Nicușor Dan nu reacționează încă, dar și el ar putea deveni victima rețelelor. 

Sabina Fati - DW