Mureșan caută la Bruxelles voturile care îi lipsesc acasă

Premierul desemnat al României vrea vot pentru învestitură pe 29 septembrie. În Politico, Mureșan cere socialiștilor europeni să intervină pe lângă PSD. La București le amintește pesediștilor că își pot pierde mandatele.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, alături de colegul său de partid Ciprian Ciucu, primarul Capitalei Foto: Cristian Ștefănescu/DW

România va afla cel târziu marți, 29 septembrie 2026, dacă perioada de criză guvernamentală se prelungește sau un nou Cabinet se instalează la Palatul Victoria. Însărcinat de președintele Nicușor Dan cu formarea noului Executiv, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a anunțat, într-o conferință de presă susținută astăzi (23 septembrie 2026) la Palatul Parlamentului din București, că miniștrii pe care îi va propune la finalul acestei săptămâni ar urma să fie audiați în comisiile de specialitate luni, pentru ca votul de învestitură din plenul camerelor reunite să fie programat pentru marți.

În acest moment, Mureșan este sprijinit de trei formațiuni parlamentare: conservatorii din PNL, reformiștii liberali din USR și gruparea politică reprezentativă a minorității maghiare din România, UDMR. Cele trei au, împreună, 169 de deputați și senatori. După nominalizarea lui Adrian Veștea de către președintele Dan, nu au existat semne că ar fi fost depășită fisura din tabăra liberală, astfel că nu este clar dacă Mureșan se poate baza pe voturile tuturor așa-zișilor ”puciști”. Alți 17 parlamentari care, cel mai probabil, se vor pronunța favorabil, sunt reprezentanții minorităților naționale. Chiar și în această formulă, cu 187 de voturi pro, nu se atinge pragul necesar pentru învestire, de 233.

Respingerea lui Mureșan, mai costisitoare decât acceptarea sa?

Premierul desemnat a exclus, și în mesajul transmis astăzi, orice colaborare cu partidul eurosceptic de dreapta radicală AUR și cu alte facțiuni din aceeași zonă a spectrului politic, consideră că ”merită” discuții cu parlamentarii neafiliați și așteaptă ca membrii PSD să voteze ”conform conștiinței”. 

”Parlamentarii vor ști că va fi acest guvern sau alegerile anticipate”, a comentat Mureșan, adăugând: ”Nu mi-ar plăcea să fiu parlamentar PSD și să aflu de la televizor că Parlamentul va fi dizolvat și probabil nu voi mai fi parlamentar, sau parlamentar într-un partid mic care abia a trecut pragul de 5% și să văd că sigur nu voi mai fi parlamentar.”  

Câți dintre actualii parlamentari ai României ar mai prinde un mandat, în caz de anticipate Foto: Lucian Alecu/IMAGO

Acest cost personal pentru parlamentarii care riscă să-și piardă mandatele se suprapune peste costul de imagine și chiar identitate europeană al PSD. ”La toate legile din Parlamentul European, social-democrații au fost alături de mine”, a amintit Mureșan, evocând bugetul anual al UE sau planul pentru Moldova. Pentru PSD, votul de marți ”va fi un test, să vedem dacă este un partid pro-european sau e un caz aparte în UE: nu mai avem nicăieri colaborare între social-democrați europeni și extremiștii de dreapta. Dimpotrivă, este o linie roșie”. 

Mureșan, mesaj în Politico către socialiștii europeni

Este și ideea care se desprinde dintr-un articol despre evoluțiile de la București apărut tot astăzi în publicația Politico. Mureșan încearcă să transforme acolo lipsa majorității dintr-o slăbiciune a candidaturii sale într-o problemă de responsabilitate a PSD.

Argumentul folosit: costul european pentru conducerea PSD. Miza nu mai este doar cine conduce guvernul de la București, ci precedentul periculos pentru UE creat chiar de un partid din familia social-democrată europeană și identificat încă din titlul articolului: ”Blocajul politic din România riscă să aducă extrema dreaptă la putere”. 

Siegfried Mureșan activează în Parlamentul European din 2009 Foto: Michał Gostkiewicz/DW

În interviul acordat jurnaliștilor de la Politico, Siegfried Mureșan vorbește despre un ”moment al adevărului” pentru PSD, după ce liderul pesediștilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea nu va vota în favoarea guvernului Mureșan și nu a exclus o coaliție cu AUR, ”formațiune de extremă dreaptă care a căutat confruntarea cu Bruxellesul și a sprijinit candidați proruși”. 

Mureșan pare să folosească într-un fel poziția sa de la Bruxelles, construită în ani buni în care s-a făcut remarcat în cercurile decizionale europene, pentru a-și juca o carte internă. Liderii de la Bruxelles ai grupului european de centru-stânga S&D ”sunt, evident, responsabili pentru ceea ce fac partidele lor membre” și, continuă Mureșan în articolul citat, ”vor avea o problemă foarte serioasă de credibilitate dacă vor continua să păstreze tăcerea în privința cooperării strânse a partidului lor membru din România cu extrema dreaptă. Cât socialiștii europeni nu acționează într-un mod foarte credibil pentru a împiedica acest lucru, nu putem exclude, din păcate, ca și socialiștii din alte țări să urmeze această cale”.

Ce nu punctează Politico este că însuși PPE, partidul din a cărui conducere Siegfried Mureșan face parte, are propriul său trecut asemănător: popularilor europeni le-a luat mulți ani să se delimiteze de premierul conservator Viktor Orbán, când acesta a preluat temele radicale ale extremiștilor din Jobbik și s-a bazat pe sprijinul parlamentar al acestora.

O curte discretă făcută PSD

Ediția europeană a publicației americane notează însă că Grindeanu a sugerat că ar putea fi convins să înceapă discuții cu Mureșan dacă acesta acceptă să includă zece propuneri de politici considerate esențiale de partid. ”Cele 10 puncte nu sunt măsuri, sunt în parte afirmații cu caracter general (...) Decalogul nu intră în contradicție cu programul de guvernare” și reprezintă ”o bază să avem o discuție serioasă”, a explicat în această dimineață, la București, Mureșan, care a subliniat că ”unele dintre măsurile de guvernare corespund cu cele zece măsuri”.

Președintele PSD Sorin Grindeanu Foto: Cristian Ștefănescu/DW

Politico sintetizează momentul României: ”Partidele tradiționale din România, un aliat strategic esențial al NATO, care a resimțit unele efecte ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au reușit cu greu să țină piept extremei drepte într-o serie de alegeri parlamentare și prezidențiale începută în iarna lui 2024”. 

Mureșan, amintește Politico, este cea de-a treia persoană însărcinată cu formarea unui guvern de când coaliția de guvernare a fost înlăturată printr-o moțiune de cenzură, în mai, iar ”un nou eșec la București ar deschide calea unor alegeri anticipate care ar adânci diviziunile în a șaptea țară ca populație din UE, unde extrema dreaptă conduce în sondaje, într-un moment în care partidele naționalist-populiste câștigă teren în țări din întreaga Europă”.

În acest moment, mărturisește Mureșan, ”alegerile anticipate nu sunt opțiunea mea preferată (...) Dar, dacă acest lucru nu este posibil, cred că ele nu ar trebui excluse”. Premierul desemnat este unul dintre principalii negociatori ai bugetului pe termen lung al UE, în valoare de 2000 de miliarde de euro, pe care liderii Uniunii vor să-l finalizeze până la sfârșitul anului. Iar pericolul pe care Mureșan îl subliniază chiar în finalul articolului amintit este că prin accesul extremei drepte la putere ”am avea un guvern foarte prietenos cu Rusia, în detrimentul cetățenilor României, al Uniunii Europene”.

Despre guvernarea propusă

În conferința de presă de astăzi, Mureșan a dat câteva indicii despre programul de guvernare pe care îl va propune parlamentarilor. Printre măsurile sociale se numără intenția de a mări salariile bugetarilor și a indexa pensiile, în 2027, ”cât ne permitem, în mod responsabil”.

Taxele și impozitele nu vor crește pe perioada posibilului mandat Mureșan, iar opțiunea reducerii TVA este și ea luată în calcul, ”de îndată ce este posibil”.

Guvernul României este în șantier din mai, când PSD și AUR au demis Cabinetul condus de Ilie Bolojan Foto: Barbara Boensch/imageBROKER/picture alliance

”Obiectivul meu e ca economia să crească mai mult decât datoria. Dacă deficitul rămâne mare și datoria crește mai mult, atunci povara pentru oameni ar fi tot mai mare, și eu vreau ca banii să ajungă la școli și spitale, nu la dobânzi”, a apreciat premierul desemnat, în discuția cu presa de pe culoarele Parlamentului României. ”Știm că oamenii au dus greul acestui efort, e firesc ca și statul să se adapteze. Vrem un stat modern, care să servească mai eficient cetățeanul (...) Companiile de stat trebuie să producă servicii eficiente pentru oameni, nu să fie o sursă de pierdere pentru bugetul de stat (...) Le vom lista la bursă dacă e potrivit, le privatizăm dacă e potrivit, toate vor avea management performant”.  

În fine, nu va crește numărul ministerelor. Guvernul ar urma să aibă trei vicepremieri, câte unul de la fiecare partid. Nu e clar, deocamdată, dacă aceștia vor fi chiar șefii PNL, USR și UDMR.

Cristian Ștefănescu - DW