România colectează mai mult și cheltuiește mai controlat: deficitul bugetar a scăzut cu 27 de miliarde de lei în opt luni
România cheltuiește mai puțin decât încasează în ritm mai rapid — și se vede în cifre. Deficitul bugetar a scăzut cu aproape 27 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026. Pe scurt: statul colectează mai mulți bani, cheltuiește mai controlat și investește mai mult din fonduri europene.

Raportat la produsul intern brut, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în aceeași perioadă din 2026, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ 1,62 puncte procentuale.
Evoluția a avut loc în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 4,2%. În valoare nominală, veniturile au fost mai mari cu aproape 48 de miliarde de lei față de primele opt luni ale anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu aproximativ 21,06 miliarde de lei.
Veniturile bugetului au ajuns la 468,1 miliarde de lei
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creștere cu 11,4% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut de la 21,9% la 22,8%, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 0,85 puncte procentuale.
Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, după o creștere de 14,3% față de primele opt luni ale anului trecut.
O contribuție importantă la creșterea încasărilor a avut-o TVA, de unde statul a colectat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, mai mult decât în perioada ianuarie-august 2025.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, după un avans de 9,1%.
Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
În același timp, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.
Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și al prefinanțărilor au ajuns la 43,38 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni ale anului precedent.
Cheltuielile au crescut cu 4,2% în primele opt luni
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în perioada ianuarie-august 2026, în creștere nominală cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ca pondere în PIB, cheltuielile totale au scăzut însă de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei mai puțin decât în primele opt luni din 2025. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, scăderea a fost înregistrată pe fondul reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar, precum și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.
Cheltuielile de personal au reprezentat 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.
În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, ajungând la 67,83 miliarde de lei.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7%
O creștere importantă a fost înregistrată în cazul cheltuielilor cu dobânzile, care au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026.
Față de perioada similară din 2025, suma este mai mare cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 26,7%. Raportate la PIB, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 2%.
Cheltuielile cu asistența socială au scăzut cu 0,3%
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, în scădere cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2025.
Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția este legată de măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
În cadrul acestor cheltuieli au fost incluse și plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale. Pentru primele șapte luni ale anului 2026, aceste plăți au însumat 236,64 milioane de lei.
Deficitul României a scăzut la 2% din PIB, dar rămâne la 41 de miliarde de leiInvestițiile au ajuns la 97,05 miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 25,1 miliarde de lei față de primele opt luni ale anului trecut, de la 71,95 miliarde de lei în 2025 la 97,05 miliarde de lei în 2026.
În această categorie sunt incluse atât cheltuielile de capital, cât și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe. Din totalul investițiilor realizate în primele opt luni, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.
Cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei. Suma include finanțări europene aferente perioadelor de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvenții europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv cu 67,3%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul Finanțelor precizează că această creștere a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, evoluție influențată de nivelul ridicat al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării.
Alexandru Nazare: „Este obligatoriu să păstrăm o abordare prudentă”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că datele execuției bugetare la opt luni arată continuarea procesului de consolidare fiscală și a subliniat necesitatea unei abordări prudente în perioada următoare.
„Am atins fundul sacului”. Economia României a înghețat, iar revenirea ar putea sosi abia în 2027„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României”, a declarat Alexandru Nazare.
Ministrul Finanțelor a mai transmis că deciziile privind cheltuirea banului public trebuie luate cu responsabilitate, în condițiile presiunilor existente asupra bugetului și ale unui spațiu fiscal limitat.
„Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a mai spus ministrul.
În primele opt luni ale anului 2026, bugetul general consolidat a înregistrat venituri de 468,10 miliarde de lei și cheltuieli de 527,53 miliarde de lei, rezultând un deficit de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB. Față de aceeași perioadă din 2025, deficitul este mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei, iar cheltuielile pentru investiții au crescut cu 25,1 miliarde de lei.




















































