Articole scrise de Remus Florescu

Ministerul Apărării Naționale a făcut publice procedurile prin care se vor derula cele 21 de proiecte majore de înzestrare prin instrumentul financiar european SAFE, cu o valoare estimată de 9,6 miliarde de euro pentru perioada 2026–2030.

Probabilitatea ca Iranul să construiască cu succes o armă nucleară care nu poate fi lansată cu ajutorul unei rachete, într-o perioadă de 5 până la 6 luni, este de circa 34–42%, arată Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, un think tank american care studiază programele nucleare.

România nu a fost în vizorul Rusiei din perspectiva unor acțiuni de sabotaj, însă acest lucru nu este exclus deoarece din punct de vedere logistic aprovizionarea Ucrainei are „doi plâmâni”, Polonia și România, susține comandorul (r) cu experiență în intelligence Sandu-Valentin Mateiu.

Reducerea sporului de doctorat decisă de Guvern a reaprins o dispută veche despre rolul titlului academic în sistemul public. Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, intervine în dezbatere și subliniază că „doctoratul este pentru excelență, nu pentru spor”.

Cunoscutul general (r) Ben Hodges, fost comandant al Armatei Statelor Unite în Europa, critică modul în care administrația Trump a gestionat războiul din Ucraina și susține că s-a poziționat de partea Rusiei adoptând strategia de terminare a războiului prin capitularea Ucrainei.

La 4 ani de la începerea războiului din Ucraina, ONU avertizează: datoria SUA de 4 miliarde de dolari riscă să arunce organizația în colaps financiar. Profesoara Gabriela Ciot explică de ce nu mai funcționează ONU și care este perspectiva unui ONU fără SUA, care a promis 10 miliarde pentru Gaza.

The New Yorker analizează noua strategie a Rusiei de a-și desfășura războiul din umbră în Europa. Locuitori europeni obișnuiți sunt recrutați pentru a servi drept intermediari între serviciile de informații rusești și rețeaua lor personală de infractori mărunți.

Conceptul Europei cu mai multe viteze a reapărut în contextul în care UE se mișcă cu viteza celor mai „adormiți” membri ai săi, când situația internațională cere decizii rapide și curajoase. Implementarea acestui concept ar fi inacceptabilă pentru România, spune vicepreședintele PE, Victor Negrescu.

Actorul Bogdan Fărcaș vorbeste într-un podcast despre nostalgiile românilor după comunism: „Nu Ceaușescu a plătit datoria externă. Noi am plătit-o prin foame, prin frig”. El povestește, cu sinceritate, despre perioadă teribilă trăită în „epoca de aur”.

Profesorul Radu Carp explică evoluția relațiilor româno–americane după vizita președintelui Dan în SUA și impactul politic intern cu privire la anularea alegerilor. În opinia sa, tensiunile externe s-au diminuat, însă lipsa unui raport oficial și sursa finanțării campaniei alimentează ambiguitățile.

Media pro-Kremlin a demarat o campanie de delegitimare a României folosind raportul preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, arată expertul Nicolae Țibrigan. Spațiul informațional a fost inundat cu volume mari de postări similare, cu un salt de 14.000% în 4 și 5 februarie.

Decizia lui Trump privind dosarele OZN este un instrument perfect de distragere a atenției de la dosarul Epstein, spun opozanții președintelui. În 2013, guvernul a admis existența Zonei 51, unde se testau aeronave spion, iar în 2024, Pentagonul a publicat un raport despre OZN-uri.

Participarea lui Nicușor Dan, ca observator, la Consiliul de Pace organizat de Donald Trump a stârnit dezbateri ample în rândul internauților. Reprezentanții taberei suveraniste au fost limitați în reacții, cele mai colorate teorii venind dinspre Diana Soşoacǎ.

Polonia conduce, prin rotație cu Germania, Comandamentul NATO care supraveghează teritoriul polonez și țările baltice, în timp ce securitatea la Marea Neagră e coordonată de Italia. Trei generali cu experiență în NATO explică de ce România e lipsită de ambiție într-o perioadă de schimbări istorice.

Având în vedere evidenta relație tensionată dintre SUA și România, Iulia Joja, expertă în relații internaționale care activează la Washington, analizează ce poate Nicușor Dan pune pe masa administrației Trump: raportul privind alegerile anulate, mineralele rare, miliardul pentru Consiliul Păcii.

În ultimele zile au apărut discuții la nivel guvernamental despre posibila eliminare sau reducere a normei de hrană pentru militari, dar și pentru ceilalți bugetari care beneficiază de acest drept. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu susține că măsura afectează angajamentele NATO ale țării.

Cifrele INS privind recesiunea tehnică au venit în confirmarea a ceea ce mediul de afaceri a resimțit în ultimii doi ani, explică Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia. El subliniază importanța eficientizării activității statului.

Magnatul Elon Musk a susținut, zilele trecute, că datorită AI munca va fi opțională în următorii 10-20 de ani. RAND, instituție de cercetare din SUA, arată însă că AI ratează prea multe dintre lucrurile esențiale de care am avea nevoie pentru a avea încredere în caz de utilizare robustă.

La Conferința de la München s-a conturat noua structură de securitate a Europei, cu Germania care investește sute de miliarde de euro pentru a-și crea cea mai mare armată de pe continent și negociază cu Franța un posibil transfer de tehnologie nucleară, susține cercetătoarea Dana Trif (UBB).

Securitatea în Marea Neagră și în Marea Mediterană va fi coordonată de Italia, după ce SUA au renunțat la șefia Comandamentului NATO din Napoli, în contextul reducerii implicării americane pe continentul european. Trei generali români cu experiență NATO ne explică efectele acestei decizii.

Președintele Nicușor Dan nu a mers la conferința de la Munchen pentru că o eventuală prezența într-o zonă de marginalizare este mai puțin de dorit, susține profesorul Sergiu Mișcoiu. El explică de ce Maia Sandu a reușit să marcheze întâlniri bilaterale cu șeful NATO și cu secretarul de stat al SUA.

Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.

Industria IT și auto, care au tras înainte economia României anii trecuți, anunță un val de disponibilizări pentru 2026. Expertul HR Doru Șupeală explică ce putem face pentru a ne păstra slujba în 2026 și semnalează lipsa de strategie: nu știm ce vor lucra românii în următorii 5 ani.

Analistul în securitate Hari Bucur-Marcu traduce mesajul transmis Europei de secretarul de stat american Marco Rubio, la Conferința de Securitate de la Munchen. Dincolo de limbajul diplomatic, discursul oficialului american este extrem de dur.

Mesajul public al medicului român Iuliu Torje, stabilit în Germania, către premierul Ilie Bolojan a reaprins una dintre cele mai sensibile teme publice: poate statul să își „lege” medicii de țară, dacă le-a plătit studiile?

„Ne plângem că trăim o criză a valorilor. Nici gând. Tinerii de astăzi au modele, iată pe Lele și pe Albert NBN, cel care a înjurat România la Beach, please”, scrie psihologul Mihai Copăceanu. El descrie un bal pentru liceeni la care a văzut băieți și fete care consumaseră prea mult alcool.

Transparency International recomandă câteva inițiative legislative pentru a rezolva problema corupției în România. Profesorul Sergiu Bogdan susține că nu legile sunt problema, ci faptul că procurorii șefi sunt numiți de politicieni, dar și componenta culturală a corupției din România.

Trump a suprimat programele anticorupție, pentru ca oamenii de afaceri să profite de specificul cultural al țărilor în care sunt prezenți. Corupția din România, în acest context, nu ar speria direct investitorii, însă există un pericol și mai mare, spune profesorul Cristian Pîrvulescu.

The Guardian scrie despre România că a reușit să decupleze creșterea economică de poluare mai rapid decât oriunde altundeva în Europa și, poate, chiar în lume.

Valul de dezinformare privind „flota din umbră” a Rusiei sugerează că Kremlinul devine din ce în ce mai nervos în privința capacității sale de a ocoli sancțiunile europene privind exportul de petrol rusesc.

Raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților pune la îndoială anularea alegerilor din România, în timp ce administrația Trump face un „cadou” de 36,6 milioane de dolari Republicii Moldova, semn al „nivelului de încredere”. Analistul de securitate Ștefan Popescu explică efectele deciziei.

Raportul pe 2025 al Curții Europene a Drepturilor Omului marchează o scădere importanta a numărului anual de cereri din România și, de asemenea, o reducere cu 35% a numărului total de cauze românești aflate in prezent pe rolul Curții, susține președintele acesteia, judecătorul francez Mattias Guyom

"Ce mașini la mâna a doua sunt supraevaluate în România" - este întrebarea de la care a pornit o discuție ineresantă pe platforma Reddit. Concluzia a fost că toate sunt supraevaluate, dar cel mai des menționat nume a fost Toyota.