„Soluția Cioloș” poate rezolva criza guvernamentală? „Ideea că cineva are soluții tehnice în afara politicii este o utopie”

O soluție de tip prim-ministru cu profil neutru/independent, similară cu soluția Cioloș după incendiul de la Colectiv, este o opțiune viabilă la criza guvernamentală? Analiștii consultați de „Adevărul” au răspuns la întrebare.  

Premierul Bolojan a ales soluția guvernului minoritar. FOTO: Inquam Photos

Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, Cristian Pîrvulescu, a susținut, într-un comunicat transmis de SNSPA în contextul crizei guvernamentale, că „o soluție de tip prim-ministru cu profil neutru/independent sau un guvern cu un grad ridicat de independență politică ar putea reprezenta o opțiune viabilă, în măsura în care este susținută de o majoritate parlamentară clară și orientată spre stabilitate.”

Capacitatea de compromis și de cooperare devine un test critic pentru maturitatea sistemului politic, consideră profesorul în comunicatul SNSPA.

„Prelungirea incertitudinii politice nu face decât să amplifice vulnerabilitățile instituționale și să afecteze capacitatea statului de a răspunde coerent la provocările economice și sociale. Costurile acestei crize sunt deja vizibile și riscă să se adâncească. Instabilitatea guvernamentală afectează credibilitatea externă a României, generează presiuni suplimentare asupra finanțelor publice și reduce încrederea actorilor economici. În același timp, întârzierea deciziilor strategice poate avea efecte pe termen mediu asupra investițiilor, absorbției fondurilor europene și funcționării serviciilor publice”, a mai precizat Pîrvulescu.

România a avut un guvern tehnocrat în perioada 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017, după incendiul de la clubul Colectiv, eveniment care a provocat proteste masive și demisia guvernului condus de Victor Ponta. În acest context, a fost desemnat premier Dacian Cioloș, care a format un executiv alcătuit în principal din tehnocrați, persoane fără apartenență politică declarată. Guvernul său a avut ca obiectiv principal asigurarea stabilității și implementarea unor reforme administrative până la organizarea alegerilor parlamentare din 2016.

Premier cu profil neutru? „Așa ceva nu există”

Întrebat despre ideea unui premier cu profil neutru/independent, profesorul Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, a susținut: „Asta este o iluzie. Este o iluzie absolută a sistemului politic. Atunci când cad multe variante politice, se spune că trebuie să fie un independent, să fie un tehnocrat. Dar până acum nu s-a găsit tehnocratul ideal. Adică nu există tehnocrați. Să fim serioși, fiecare om are opiniile sale politice, pasiunile sale politice, preferințele sale politice. Ideea că cineva are soluții tehnice în afara politicii este o utopie în orice țară. Orice politică publică presupune o alegere între mai multe viziuni.”

Tehnocratul, explică profesorul, nu poate decât să pună în aplicare o viziune politică. „Sigur, atunci când această viziune nu există, apare această iluzie cum că ar fi niște oameni care cu asta se ocupă. Nu există așa ceva. Inclusiv s-au mai vehiculat soluții, cu tehnocrați din Banca Națională și așa mai departe. Dacă ne uităm cu atenție la ce scriu cei care au fost propuși, au și ei poziționările lor politice, de dreapta, de stânga, de centru. Sunt mai liberali, sunt mai conservatori. Așa ceva nu există.”

Soluția Cioloș?

În ceea ce privește situațiile anterioare în care s-a mizat pe un premier tehnocrat, Carp precizează: „S-a întâmplat o singură dată cu domnul Dacian Cioloș. Domnul Dacian Cioloș nu a fost un tehnocrat, domnia sa nu este economist, sigur era o figură, să zicem, cumva deasupra partidelor, dar cariera sa ulterioară a fost tipică unui politician, chiar a condus grupul liberal Renew, în Parlamentul European. Mai politic decât atât, nu știu ce se poate imagina.”

În plus, explică el, Cioloș a fost comisar european din partea unui grup politic: „Sigur, la momentul respectiv atunci se credea că ar fi mai independent decât alții. Dar, așa ceva nu există. Sigur că e foarte comod să gândim că ar exista o realitate paralelă în care așa cineva e posibil, dar asta nu se poate. A, există premieri care încearcă să afle opiniile experților, dar repet, și acești experți foarte puțini, să zicem, nu au simpatii politice. Sigur, depinde. Dacă scădem cerințele și spunem să nu fie membru de partid, atunci e altceva. Dar în România sunt persoane care aderă la opinia unui partid chiar și fără să aibă o afiliere directă.”

În ceea ce privește scenariul „unui guvern cu un grad ridicat de independență politică”, Carp precizează „nimeni nu este imun la politică”.

În ce măsură se poate găsi un premier care să fie acceptat de PNL și de PSD?

„PSD ar accepta orice premieri, numai să nu fie Ilie Bolojan. PNL a oferit întreaga susținere domnului Ilie Bolojan. E normal, e o locomotivă pentru partid în acest moment, orice gest de, cum să spun, orice altă variantă, scade automat procentele partidului. Deci nu văd cum PNL ar accepta un premier care să fie altcineva decât domnul Bolojan”, explică profesorul Carp.

Pe de altă parte, se pune întrebarea, de ce ar accepta PNL un independent din momentul ce  este rândul liberalilor să aleagă premierul? „Inclusiv numele care s-a vehiculat, cum ar fi al Ancăi Dragu... Anca Dragu a fost ministru într-un cabinet, a avut susținerea unui partid politic. Nu știu dacă a fost formal înscrisă într-un partid, dar a fost ministru într- un cabinet în România cu susținerea unui partid politic.”

În perioada următoare, Carp nu crede că se va întâmpla nimic spectaculos: „Sistemul politic din România este construit în așa fel încât nu permite foarte multe surprize. Deci eu personal mizez pe un guvern interimar o perioadă destul de îndelungată și cam atât. Sigur, cu diverse modificări în structura Guvernului, alți miniștri, poate chiar alți miniștri decât cei care sunt acum în cabinet și care vor ocupa poziții interimare, dar nu-l văd pe domnul Bolojan să renunțe la poziție”. Analistul încheie parafrazându-l pe premier: „pentru România renunț, dar nu pentru PSD”.