Interviu Acordul Mercosur, aplicat provizoriu de la 1 mai. Cum ar putea oxigenarea economiei germane să salveze joburile românilor

Aplicarea acordului UE–Mercosur, care a intrat în vigoare din 1 mai, pune România în fața unei alegeri strategice: protejarea fermierilor sau consolidarea economiei prin exporturi și investiții, în contextul în care 250.000 de slujbe din țară depind de industria auto germană. Eurodeputatul Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional, explică de ce miza reală nu este agricultura, ci viitorul economic al României într-o lume tot mai instabilă.

Asociațiile de agricultori din UE respins acordul Mercosur. FOTO: Shutterstock

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) va fi aplicat provizoriu de la 1 mai 2026, marcând începutul unei etape intermediare înainte de intrarea sa completă în vigoare. Implementarea totală depinde de aprobarea Parlamentul European, care va putea vota doar după avizul Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea acordului cu tratatele europene.

Aplicarea provizorie este văzută ca o oportunitate de a testa impactul real al acordului, atât economic, cât și politic. Reprezentanții europeni consideră că acesta va consolida relațiile cu America Latină și va stimula comerțul bazat pe reguli, într-un context global dificil. Totodată, acordul prevede eliminarea unor tarife vamale încă de la început, facilitând accesul companiilor, consumatorilor și fermierilor la noi piețe și avantaje economice.

Documentul include și măsuri privind protejarea sectoarelor sensibile, în special agricultura, precum și angajamente legate de drepturile lucrătorilor și combaterea schimbărilor climatice. În același timp, urmărește întărirea lanțurilor de aprovizionare și asigurarea accesului la materii prime.

Cu toate acestea, acordul rămâne controversat, fiind criticat de fermieri din mai multe state UE, inclusiv România, care se tem de creșterea importurilor ieftine și de impactul negativ asupra producției locale.

Iuliu Winkler (UDMR, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) din Parlamentul European, a explicat pentru „Adevărul” care sunt mizele importante pentru România în contextul Mercosur. Comisia pentru Comerț Internațional și Comisia Agri din Parlamentul European s-au numărat printre negociatorii principali ai formei finale a Acordului Mercosur. 

Avem 250.000 de locuri de muncă în România care depind de firme germane

Adevărul: De ce are nevoie UE de acordul Mercosur?

Iuliu Winkler: Uniunea Europeană are nevoie de diversificare comercială. Suntem dependenți de China în foarte mare măsură în ceea ce privește pământurile rare, autovehiculele electrice, acumulatori și multe alte lucruri. Ne-am trezit acum patru ani, dependenți de Rusia energetic, într-o măsură foarte mare. Ne-am trezit, apoi, când preşedintele Trump a început această acțiune de rescriere a regulilor comerciale, dependenți în prea mare măsură de comerțul transatlantic, vorbim despre vreo 15% din comerțul Uniunii Europene, mult mai mult în cazul Germaniei, care este cel mai mare exportator în America. Ne-am dat seama că toate aceste dependențe sunt vulnerabilități.

Sunt vreo 20 de ani de zile de când se vorbește despre legătura din ce în ce mai strânsă dintre comerț și securitate. Și astăzi vedem că nu poți să ai securitate fără comerț. Că până și americanii acum au chemat experți în drone ucraineni să-i învețe ce să facă, pentru că altfel tu tragi cu o rachetă de un milion de euro către un Sahed care e vreo 40.000 de dolari.

Dată fiind situația asta, Uniunea Europeană a început, slavă Domnului, din nou mandat, din 2024, o mare ofensivă comercială cu acorduri pe care nu le-am inventat noi acum. Mercosur-ul se discută de 25 de ani, tratatul cu India se discută de 20 de ani. Am accelerat aceste lucruri.

Avem nevoie de aceste acorduri pentru ca să diversificăm comerțul nostru și astfel să reducem vulnerabilitatea de a depinde de 2-3 parteneri foarte mari. Asta este filozofia și eu cred că este foarte simplă și bună în același timp.

Vrem comerț bazat pe reguli pentru că dacă nu ai comerț bazat pe reguli atunci faci acorduri de astea „domnule, eu îți trimit ție mașini și tu îmi trimiți mie soia”. Dar acesta nu e comerț, e comerțul din secolul 20. Nu e comerțul de astăzi în care ai niște lanțurile de aprovizionare extraordinar de complexe.

Există o dezbatere intensă în România privind faptul că Mercosur ar duce la falimentarea fermierilor români?

Mercosur nu este un acord agricol. Noi probabil că am greșit acasă, eu cred că și inclusiv politic, să nu se discute în coaliția de guvernământ în decembrie, de exemplu, când s-a știut că subiectul vine și e fierbinte și e mare. Trebuia această discuție, trebuia și discuția publică, acum sigur că poate avem și noi un rol în treaba asta, că trebuia să mergem acasă să fim vocali, să mergem la conferințe și așa mai departe, noi europarlamentarii. Fie pro, fie contra. Dar să vii și să prezinți complexitatea subiectului. Deci nu este un acord agricol. Și atunci eu v-aș da un argument cât mai concis, de ce este important și bun pentru România. Fiind un acord în care sunt cuprinse mașini, produse din industria chimică, piese și componente și așa mai departe. El e sprijinit de cine? De Germania, în primul rând și de Italia - Meloni a făcut o mișcare în decembrie și a mai câștigat ceva acolo. Sunt primii parteneri comerciali ai României în Uniunea Europeană? Germania, pe locul 1 și Italia pe locul 2.

Deci noi avem 250.000 de locuri de muncă în România care depind de firme germane. Deci sunt create de firme cu investiții germane. În exporturile noastre către Germania și către Italia, dar mai ales către Germania, sunt acele componente auto pentru industria germană, care e puternică, dar acum este în mari probleme. Deci în momentul în care economia germană merge mai bine, poate că păstrăm și noi acele locuri de muncă și păstrăm furnizorii de piese și componente în aceste lanțuri aprovizionare. Dacă Germania pierde tot „oxigenul” pe care îl are, atunci automat și la noi începe desființarea locurilor de muncă ale acestor companii. De aceea, eu spun că nu este o întâmplare că Germania și Italia, care sunt în căutare de piețe de export, susțin Acordul Mercosur. Toate statele latino-americane au avut tarife mari, deci au fost piețe protecționiste, care acum se deschid pentru Uniunea Europeană.

Cele mai puternice clauze de salvgardare

Ce înseamnă asta pentru România?

Înseamnă că ai de câștigat tu economia României din acordul Mercosur, dar ai de rezolvat o problemă, ca și ceilalți, Franța și așa mai departe, și anume protejarea agricultorilor. Și atunci a venit celebra clauză de salvgardare. Mai există și în alte acorduri comerciale diverse asemenea clauză de salvgardare, dar acum am făcut-o pe cea mai puternică care a existat vreodată. Și pe care am făcut-o cum? Comisia Europeană a venit și a făcut o propunere în septembrie pentru o clauză de salvgardare Noi în Parlament și personal aici am lucrat cu Daniel Buda, el vicepreședinte la Comisia Agri, eu vicepreședinte la Comisia pentru Comerț Internațional. Eu am intrat în coliziune cu grupul PPE, deoarece grupul PPE a spus, „domnule, noi mergem pe mâna Comisiei”, adică să nu amendăm prin nimic varianta Comisie. Eu am spus, „îmi pare rău, avem uite aici o situație.” Și am propus împreună cu Daniel Buda, de la Comisia Agri, amendamentele pe care le-am luat de la asociațiile agricole din România, care la rândul lor, nici ei nu le-au inventat, ci le-au luat de la asociațiile agricultorilor europeni. Adică ele sunt amendamente care vin de la producătorii agricoli și de la cei care sunt direct interesați.

Ce fel de amendamente sunt?

Disturbarea pieței. Ce înseamnă asemenea disturbare a pieței? În momentul în care prețul pe piață scade cu mai mult de 5% sau în momentul în care cantitățile care se importă cresc cu mai mult de 5% față de media ultimilor trei ani, se pot opri importurile.

Deci se pot opri importurile, dar această perturbare a pieței nu este urmărită doar la nivelul Uniunii Europene, ci poate fi constatată de fiecare stat membru. Adică România trebuie să urmărească și să zică, „dom'le, hopa! Vine prea multă vită, vine prea mult porc, vine prea mult zahăr.” S-a făcut în aceste clauze de salvgardare o listă de produse sensibile - 23 de produse sensibile, printre care sunt astea de care vorbim. În primul rând, vita, porcul, puiul, ouăle, mierea, etanolul, bioetanolul.

Drobul de sare și siguranța alimentară

Se poate asigura siguranța alimentară în contextul importării de produse din zona Mercosur?

Există clauze în acest sens în Acordul Mercosur, măsuri sanitare și fitosanitare, pentru calitate, pentru toate celelalte. Zilele trecute, când nu intrase în vigoare acordul Mercosur, a fost un scandal cu o cantitate de vită din Brazilia. Produsele au fost găsite neconforme. Deci Uniunea Europeană are capacitatea de a de a verifica și de a depista iregularitățile.

Va depinde și de instituțiile din fiecare țară europeană? Cât de bine vor reuși să controleze?

Regulile fitosanitare sunt aceleași la nivelul Uniunii Europene.

Cine verifică carnea de vită, de exemplu, care intră în România? O verifică un organism al Uniunii sau un organism al României?

Dacă intră prin Vama Constanța, atunci la Vama Constanța există autoritatea fitosanitară, există ANSVSA, care este organismul României care aplică regulile Uniunii Europene.

Și credeți că suntem pregătiți din perspectiva asta?

Păi suntem exact la fel de pregătiți cum eram cu sau fără Mercosur. Adică acestea sunt reguli existente. Ele trebuie aplicate. Acum eu nu cred că tu poți să vii să spui că știi că România este o țară în care nu se prea aplică regulile sau nu avem specialiști. Avem specialiști. Păi am intrat în Schengen, da? S-a întâmplat vreo problemă? Există efecte negative de la intrarea în Schengen? Am deschis piața pentru migranți sau pentru traficanți de droguri? Avem o problemă de droguri, așa cum o are toată Uniunea Europeană. Știm foarte bine că acum 15 ani am fost o țară de tranzit, acum devenim o țara consumatoare, dar asta este o cu totul altă poveste. Deci eu nu pot să vă răspund la întrebarea asta, că n-am cum să conving... Știu că mi se pune întrebarea asta, se spune că autoritățile noastre sunt corupte și o să intre produse cu probleme. Păi dacă autoritățile sunt corupte, intră și așa, fără Mercosur.

Atenție, taxele vamale n-au fost reduse chiar la zero. Au fost mult reduse.

Dacă vrem să vedem drobul de sare, atunci nimeni nu o să-i convingă pe sceptici, că noi suntem pregătiți. Adică suntem pregătiți să aplicăm legea. Ar trebui să fim pregătiți să aplicăm legea.

Acord provizoriu. Franța se împotrivește

Deși au fost introduse clauzele de salvgardare propuse de fermieri, încă sunt discuții...

Acordul Mercosur a intrat în vigoare din 1 mai doar în ceea ce privește partea comercială. Vorbim strict despre acordul comercial, pentru că acolo avem și acordul politic Mercosur, care prevede că țările din America Latină trebuie să respecte elemente precum drepturile omului, acordul de la Paris, acordul climatic, legea europeană împotriva deforesterii și așa mai departe. E un acord mai amplu. Partea strict comercială este cea care poate intra în vigoare prin decizia Comisiei Europene. Întregul acord Mercosur a fost trimis la Curtea Europeană de Justiție, dar Comisia poate decide intrarea în vigoare doar a părții comerciale.

Va urma și un șoc politic și va fi folosit, evident, de Franța. Ați văzut, deja Macron a protestat când Ursula von der Leyen a anunțat că urmează aplicarea provizorie. Deci va mai fi un șoc politic, însă eu cred că după aceea lunile care vor veni de aplicare vor demonstra, eu așa cred, că nu se va întâmpla nicio tragedie pe piața acestor produse sensibile și că de fapt fermierii, atunci când ei sunt nemulțumiți și când protestează, ei evident au dreptate, dar ar trebui să vedem de ce protestează fermierii.

De ce protestează fermierii?

În primul rând, din cauza prețului mare al input-urilor. Păi motorina e scumpă, că e scumpa. A fost scumpă și anul trecut. Acum, la motorină, vedeți ce situație este.

În al doilea rând, prețurile îngrășămintelor chimice. Taxa pe carbon a fost amânată anul acesta. Producătorii de îngrășăminte chimice din Uniunea Europeană, spun că ei sunt nemulțumiți că a fost amânată taxa pe carbon, pentru că, de fapt, taxa pe carbon venea să aducă importatorii la aceleași condiții pe care le întâmpină și producătorii din Europa. Vezi cazul Azomureș, da? Azomureş acum nu lucrează din câte știu eu. Pentru că ei de ani de zile trebuie să plătească acele certificate, să le cumpere și să le plătească, care sunt din sistemul de comercializare al emisiilor. Care mereu în fiecare an, pe de o parte prețul a urcat, pe de altă parte, la început s-au dat certificate gratuite, iar acum nu se mai dau. Deci treptat a fost scos. Și acum asta te aduce într-o situație așa de complicată pe care nimeni pe lumea asta nu vrea să o rezolve și anume situația băieților deștepți din energie, nu cei din România, cei de la nivelul Uniunii Europene, că stabilirea prețului la energie merge în continuare pe acel preț marginal cel mai mare, care e întotdeauna al producătorului pe gaz natural și atunci, de fapt, toată teoria asta care a venit cu prețul ieftin al energiei regenerabile nu s-a manifestat până acum prin ieftinirea energiei. Nici nu se va manifesta după părerea mea. Deci problema asta nu se va rezolva.

Și atunci, înapoi la agricultori. Agricultorii au problema prețului mare al motorinei, problema prețului mare al îngrășămintelor și mai au problema legislației extrem de stufoase și a sarcinilor pe care le-am pus în gâtul fermierilor în ultimii patru ani, adică Green Deal-ul, cu înverzirea, cu biodiversitatea, cu toate aceste lucruri care sunt costuri suplimentare pentru ei, dar pentru care ei n-au primit bani separat.

Și atunci, deci, al treilea factor de nemulțumire al fermierilor este bugetul după 2028 și perspectivele. Anul trecut în vară Comisia Europeană a anunțat că vor fi bani mai puțini pentru agricultură. Eu acum spun că am avut niște bune rezultate și că vor fi bani mai mulți în următorul ciclu financiar de șapte ani, dar deocamdată asta spunem doar noi. Spune și Siegfried Mureșan (raportorul Parlamentului European pe următorul buget multianual al UE-nr) la fel că sunt niște acorduri politice, dar deocamdată ele nu sunt adoptate.

Și atunci bineînțeles că dacă vine Franța și spune despre Mercosur că nu e bun și că va distruge și așa mai departe, atunci și fermierii din România și Alianța pentru Agricultură și Cooperare din România (LAPAR) va spune că Mercosurul e rău pentru că este membră a COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din UE).

Dar eu cred că aici e o discuție foarte mare. Putem să rezolvăm adevăratele probleme ale fermierilor? Adică să ai siguranță alimentară pe un preț stabil al motorinei, pe un mecanism de subvenționare pentru că trebuie să faci ceva cu prețul motorinei că dacă nu, toată motorina aia scumpită se mută la raft. Deci, combustibil, îngrășăminte și perspectiva post-2028. Astea cred eu că sunt problemele adevărate. Dar deocamdată nu suntem, din păcate, în măsură să dăm asigurări ferme. Adică și noi suntem în jocul promisiunilor. Și atunci fermierul vine, „pe lângă aceste probleme, mai vrei să aduci și carnea de vită din Argentina”.

„Pentru România va fi bine”

Cum credeți că va fi pentru România?

Eu cred că va fi bine, pentru că vă spun un lucru. În momentul în care discut chestiunea asta, de exemplu, mai prin centrul țării, prin Ținutul Secuiesc, unde oamenii sunt mai nervoși și e zona de munte și nu e așa mare productivitatea și așa mai departe, atunci oamenii se uită mai urât la mine și asta e din experiență personală, a ultimelor două luni.

Când m-am dus și m-am întâlnit cu aleșii locali din Arad și Timiș, în toată sala aia erau 100 și ceva de oameni, nu cred că era niciunul care să n-aibă ori copilul, ori nevasta, ori fratele, ori sora sau pe cineva care să lucreze la o firmă germană. Deși sunt, agricol vorbind, zona e foarte importantă, că știți bine că acolo avem ferme mari.

Și credibilitatea omului când vine cu ipoteză economică depinde și de situația concretă a celui cu care stă de vorbă.