Exclusiv Securitatea României și retragerea americană din Germania. „Există o lege care nu-i permite reducerea sub 76.000 de militari”

Decizia SUA de a reduce efectivele din Germania reaprinde dezbaterea despre viitorul securității europene și rolul NATO pe flancul estic. Într-un interviu amplu, generalul (r) Virgil Bălăceanu explică ce înseamnă această mișcare pentru România și cât de real este riscul unei retrageri americane din regiune.

Circa 5.000 de militari americani vor părăsi Germania. FOTO: AFP Photo

Pentagonul a anunțat vineri, 1 mai, că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următoarele 6-12 luni. Decizia vine după ce președintele Donald Trump a declarat că ia în calcul reducerea trupelor americane din țară, pe fondul tensiunilor cu cancelarul german Friedrich Merz.

Motivul oficial invocat de Washington este rezultatul unei analize strategice a prezenței militare în Europa, dar decizia vine pe fondul tensiunilor politice dintre administrația americană și conducerea Germaniei. În special, criticile cancelarului german Friedrich Merz privind strategia SUA în conflictele internaționale au contribuit la deteriorarea relațiilor bilaterale. În același timp, administrația americană a indicat dorința de a-și orienta mai mult resursele către alte regiuni, precum Indo-Pacificul.

În prezent, după această reducere, vor rămâne peste 30.000 de militari americani în Germania, dintr-un total de aproximativ 36.000–36.500 înainte de retragere. Germania găzduiește unele dintre cele mai importante baze militare americane din Europa, inclusiv Ramstein, un centru logistic esențial pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Europa.

Prezența militară americană în Germania are o istorie lungă, datând din perioada de după Al Doilea Război Mondial (din 1945), când SUA au menținut trupe în cadrul ocupației aliate și ulterior în contextul Războiului Rece. De atunci, Germania a rămas unul dintre principalele hub-uri strategice ale NATO și ale armatei americane în Europa.

Retragerea actuală este interpretată ca o ajustare a strategiei SUA, nu o retragere completă din Europa. Totuși, decizia a stârnit îngrijorări în rândul aliaților NATO, care avertizează că reducerea prezenței americane ar putea slăbi capacitatea de descurajare în fața Rusiei. Oficialii NATO au subliniat că Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare.

Măsura nu înseamnă sfârșitul prezenței americane în Germania, ci o reducere parțială (aprox. 14% din trupele existente), în contextul unei repoziționări globale a forțelor SUA și al tensiunilor politice recente dintre Washington și Berlin. Este posibilă o operațiune similară în Italia și Spania. 

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat pentru „Adevărul” efectele acestei decizii.

„Nu vorbim de retragere, ci de o reconfigurare a descurajării”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a insistat asupra unei distincții esențiale: prezența militară americană în Europa nu trebuie confundată cu arhitectura reală de apărare a NATO.

„Noi trebuie să facem o diferență majoră între prezența permanentă sau rotațională a Statelor Unite în Europa și participarea Statelor Unite la planurile regionale de apărare și descurajare”, explică el.

În logica NATO, spune generalul, cheia nu este numărul de trupe staționate în timp de pace, ci capacitatea de reacție rapidă în criză: „Esența posturii de apărare și descurajare a NATO o reprezintă capacitatea de a disloca într-un termen scurt grupări mari de forțe”.

Astfel, cei aproximativ 80.000 de militari americani din Europa reprezintă mai degrabă „un simbol al angajamentului”, decât nucleul operațional al apărării colective. „Nu reprezintă cantitatea de forțe necesară pentru o operație de apărare și descurajare pe flancul de est în condiții de criză”, subliniază Bălăceanu.

România: impact indirect, dar cu miză strategică

Va afecta retragerea a 5.000 de militari din Germania securitatea României. Răspunsul generalului este nuanțat: efectul nu este direct, dar are valoare simbolică și politică.

„Din punct de vedere simbolic, fără doar și poate, se creează o imagine a unui dezinteres al Statelor Unite față de problematica europeană”, spune acesta.

Totuși, el avertizează că NATO funcționează printr-un model mult mai complex: „Dacă NATO menține modelul forței, într-o situație de criză trebuie să disloce 100.000 de oameni în 10 zile, 300.000 în 30 de zile și 500.000 în 180 de zile”.

În acest context, România nu depinde de câteva mii de militari americani staționați permanent, ci de capacitatea alianței de a se mobiliza rapid.

Există riscul retragerii SUA din România?

Una dintre cele mai sensibile întrebări este dacă SUA ar putea reduce semnificativ prezența militară din România, în contextul accesului în bazele românești a aeronavelor americane care derulează operațiuni de alimentare a avioanelor combatante în Orientul Mijlociu.

Bălăceanu respinge ideea unei decizii bruște de retragere a militarilor americani din România și de pe flancul estic. „Cred că nu se va întâmpla acest lucru. Ar trebui să ne gândim la Polonia, unde SUA are o prezență consistentă - 10.000 de militari. Dacă ar retrage, iau un exemplu arbitrar, 2.000 de militari, ar însemna o cincime, nu 40 % din efective, cum a însemnat retragerea din România. O retragere din România ar reduce prezența statului între România la o companie întărită, adică o companie de infanterie, un pluton de tancuri, cu subunitate de aruncătoare de 120 mm și așa mai departe. Deci, n-ar mai avea o prezență americană din punct de vedere al prezenței la pace.”

Dincolo de aceste cifre, cea mai importantă condiție pe care trebuie să o realizeze în continuare Statele Unite este prezența americană în situații de criză. „Adică efectivele americane care pot să fie dislocate într-o situație de criză, mai ales în prima etapă, în primul eșalon, în primul val de dislocare, 500.000 de militari în 10 zile. Postura de apărare și de descurajare nu o realizez cu 1.000, cu 2.000, cu 3.000 de militari. Nu o realizez cu o brigadă. Când vorbești de postura de apărare și descurajare a NATO, vorbești de capacitatea NATO de a disloca corpuri de armată. Un corp de armată standard NATO înseamnă circa 60.000 de militari.”

Ministrul Apărării din Germania a susținut că se aștepta la retragere

Bălăceanu susține că impactul pentru Germania al retragerii nu este semnificativ.

„Să nu uităm că primul contingent care s-a retras din Europa a fost contingentul din România. Deși România redeschide accesul american în baza acordului de cooperare în domeniul apărării pentru aeronavele militare de realimentare în aer, sunt niște elemente care la un moment dat pot deveni contradictorii. Adică Statele Unite nu mai sunt atât de prezente în unele state membre NATO, dar aceste state membre în NATO, cum este și cazul României, continuă să importe cu sume foarte mari echipamente militare din Statele Unite și pun la dispoziția Statele Unite infrastructura pentru a veni în sprijinul, e adevărat indirect, a unor acțiuni de război ale Statele Unite, cum este războiul din Orientul Mijlociu”, arată generalul.

Spre deosebire de România, unde a ajuns o decizie peste noapte să retragă aproape jumătate din efectivele americane, retragerea a 5.000 de militari din Germania „înseamnă ceva, dar să nu uităm că 30.000 de militari rămân în continuare în Germania. Că atare, nu e același efect față de România când retragerea a fost mult mai vizibilă”.  

Ministrul apărării al Germaniei, Pistorius, a declarat că retragarea americană nu este o surpriză, Germania se aștepta la așa ceva și că, în definitiv, noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai mult din ceea ce reprezintă apărarea Europei. „Să nu uităm, Germania este o forță militară în dezvoltar la fel ca Polonia. Cele două state membre NATO vor avea cele mai puternice forțe terestre din NATO în format european.” 

Concluzia sa este pragmatică: nu există un mecanism automat de retragere bazat pe „compensații politice” punctuale.

De ce SUA nu pot coborî sub 76.000 de militari în Europa

Un element central al discuției este limita legală impusă de Congresul american. „Există o lege care stabilește că în Europa efectivele nu pot fi scăzute la mai puțin de 76.000 de militari mai mult de 45 de zile”, afirmă Bălăceanu. Această constrângere transformă orice decizie executivă într-un proces politic complex: „Decizia intră într-un proces de supraveghere și reautorizare de către Congres”.

Mai mult, acest mecanism poate genera tensiuni interne în SUA: „Poate să ducă la un conflict între președinte și Congresul american”, avertizează el.

În plus, ciclul electoral american amplifică incertitudinea: „Să nu mai punem în discuție alegerile din noiembrie, când lucrurile se pot schimba”.

Europa, între dependență și autonomie strategică

Dincolo de SUA, analiza generalului se mută către responsabilitatea Europei. „Statele europene trebuie să își asume mai mult din ceea ce reprezintă apărarea Europei”, spune el.

Această afirmație este legată direct de evoluțiile din Germania și Polonia, considerate viitoarele coloane vertebrale ale apărării terestre europene.

În viziunea sa, Europa se află într-o fază de accelerare militară: „Germania devine o forță militară de luat în considerare în următorii 10 ani”. Chiar dacă retragerile din Germania sau Spania pot părea semnificative, generalul insistă că adevărata arhitectură de descurajare se construiește pe flancul estic.

O posibilă schimbare de paradigmă, nu o retragere

În finalul analizei, generalul respinge ideea unei retrageri strategice americane din Europa:

„Nu cred că este o situație fericită pentru Statele Unite să își retragă prezența navală din Spania fără a găsi soluții de redislocare în Europa”.

Interesul american rămâne global: „Spațiul nord-atlantic este de interes major pentru Statele Unite, iar spațiul mediteranean va rămâne un interes important”.

Virgil Bălăceanu concluzionează: nu numărul de militari contează decisiv, ci capacitatea de reacție și coeziunea politică a NATO.

Retragerea celor 5.000 de militari din Germania nu schimbă fundamental echilibrul militar european, dar poate alimenta percepția unei Americi mai puțin implicate.

Pentru România și flancul estic, mesajul este dublu: securitatea nu depinde exclusiv de prezența permanentă a SUA, dar nici nu poate fi garantată fără ea.