Schimbare radicală pe piața muncii: ce le cer angajatorii chiar și candidaților fără experiență, din cauza inteligenței artificiale

Inteligența artificială intră tot mai mult în viața profesională, iar odată cu ea se schimbă și cerințele angajatorilor. Un raport global PwC, care a analizat peste un miliard de anunțuri de angajare din 27 de țări și teritorii, arată că firmele care folosesc intensiv AI caută tot mai mult oameni capabili să gândească critic, să ia decizii și să colaboreze eficient. Ce înseamnă această transformare pentru salariați și cum ne putem adapta fără să rămânem în urmă?

Sursă foto: Shutterstock

Teama că inteligența artificială va lăsa oamenii fără locuri de muncă apare tot mai des în discuțiile despre viitorul muncii. Datele din raportul PwC 2026 Global AI Jobs Barometer arată însă că organizațiile care folosesc cel mai intens această tehnologie au înregistrat o creștere mai rapidă atât a productivității, cât și a numărului de angajați.

În același timp, se schimbă și ceea ce angajatorii așteaptă de la viitorii salariați. În unele profesii, inteligența artificială preia sarcinile repetitive și le simplifică, astfel încât activități care înainte necesitau experiență pot fi realizate mai ușor. În altele, tocmai pentru că tehnologia face partea de rutină, oamenii sunt apreciați pentru ceea ce AI nu poate face: să analizeze informațiile, să ia decizii, să coordoneze echipe și să își asume responsabilitatea.

Piața muncii începe să se împartă în două direcții. Sunt profesii în care inteligența artificială simplifică sarcinile și le permite inclusiv celor cu mai puțină experiență să realizeze activități care înainte necesitau expertiză. În alte domenii însă, AI preia munca de rutină, iar oamenii sunt apreciați tot mai mult pentru ceea ce tehnologia nu poate face: să analizeze informațiile, să ia decizii, să coordoneze echipe și să își asume responsabilitatea.

Schimbarea se vede inclusiv în cazul joburilor de început de carieră. Analiza a 2,4 milioane de posturi entry-level din Statele Unite arată că, în domeniile puternic influențate de inteligența artificială, angajatorii le cer tot mai des și candidaților aflați la început de drum competențe pe care, până nu demult, le așteptau în special de la angajații cu experiență, precum discernământul, leadershipul, creativitatea și capacitatea de a interacționa direct cu oamenii.

Competențele digitale nu mai sunt opționale

„Competențele digitale au intrat în limbajul nostru curent și oricine dorește să rămână relevant are nevoie să învețe să lucreze cu câteva aplicații de inteligență artificială, să înțeleagă cum să le folosească, ce să le ceară și cum să formuleze cerințele”, explică Madi Rădulescu, Master Certified Coach (MCC) și managing partner al MMM Consulting International, pentru „Adevărul”.

Specialista atrage, însă, atenția că utilizarea AI nu înseamnă doar productivitate, ci și responsabilitate: „O altă competență importantă este discernământul în ceea ce privește ce este confidențial și ce nu, ce poate fi încărcat în aplicații de inteligență artificială și ce ar trebui păstrat în confidențialitate. De aceea, profesii precum coachingul sau medicina au nevoie de un cod etic foarte bine pus la punct privind folosirea inteligenței artificiale. Companiile mari își dezvoltă propriile aplicații tocmai pentru a preveni aceste provocări legate de confidențialitate.”

Gândirea critică devine una dintre cele mai valoroase competențe

Conform raportului PwC, angajatorii caută din ce în ce mai mult oameni care pot analiza informațiile și lua decizii, nu doar executa sarcini. Iar Madi Rădulescu consideră că acesta este unul dintre cele mai importante efecte ale dezvoltării accelerate a AI.

„Gândirea critică este o competență despre care nu mai putem glumi. Vorbim despre capacitatea oamenilor de a face alegeri pe bază de discernământ și de a filtra informațiile. Se știe că multe aplicații de inteligență artificială pot comite erori sau pot valida ceea ce utilizatorii introduc ca informații. De aceea trebuie să ne păstrăm capacitatea de a verifica și valida opțiunile pe care ni le oferă inteligența artificială”, atrage atenția Madi Rădulescu.

În opinia sa, fiecare utilizator ar trebui să își pună câteva întrebări înainte de a folosi informațiile generate de AI: care este sursa informației, de ce are nevoie de ea, în ce scop o folosește, cine o poate valida și ce rezultat urmărește?

Ce nu poate înlocui inteligența artificială

Deși tehnologia poate accelera procese și crește productivitatea, există competențe care rămân profund umane.

„Interacțiunea umană, empatia, atenția și prezența nu pot fi înlocuite de tehnologie, indiferent de gradul de dezvoltare al acesteia. Deși productivitatea crește foarte mult, capacitatea oamenilor de a crea sentiment de echipă și solidaritate nu va putea fi creată cu inteligența artificială”, spune Madi Rădulescu.

La fel de importantă rămâne asumarea responsabilității: „Orice fel de răspunsuri ne oferă soluțiile de inteligență artificială, deciziile finale și asumarea riscului vor rămâne la nivelul liderilor și al echipelor. Acestea sunt foarte greu de înlocuit de tehnologie.”

Cum poți evita să rămâi în urmă

Viteza cu care se dezvoltă noi aplicații îi face pe mulți angajați să simtă că nu mai pot ține pasul, atrag atenția specialiștii.

„Cu o asemenea viteză de dezvoltare a aplicațiilor de inteligență artificială este imposibil să nu te simți copleșit la un moment dat”, subliniază Madi Rădulescu.

Ea recomandă ca oamenii să își formeze un obicei de învățare continuă: „Obiceiul de a scana permanent, poate chiar săptămânal, aplicațiile specifice industriei, să înțelegi cine ce face, la ce este bun și care merită folosită sau plătită trebuie să devină parte din realitatea noastră profesională.”

În companiile mari, mai spune ea, angajații ar trebui să profite de programele interne de formare, iar în organizațiile mai mici responsabilitatea dezvoltării profesionale revine într-o măsură mai mare fiecăruia.

„Cei mai maturi profesional pot transfera expertiză către colegii mai tineri, iar cei mai tineri îi pot sprijini cu adaptarea la noile tehnologii. Un mentorat reciproc poate accelera dezvoltarea ambelor generații”, mai recomandă Madi Rădulescu.

Unele profesii vor dispărea, altele vor apărea

„Sunt profesii care este posibil să dispară, mai ales cele bazate pe rutină: contabilitate de bază, traduceri, prelucrare de date, analiști financiari juniori sau programatori juniori”, susține specialista. Dar, în același timp, vor apărea roluri noi.

„Se nasc profesii care presupun validarea și verificarea soluțiilor generate de inteligența artificială, programarea și antrenarea modelelor AI pentru cerințe specifice. De asemenea, vor exista tot mai multe oportunități în serviciile de sprijin emoțional și în crearea de comunități, acolo unde factorul uman este esențial”, lămurește ea.

În opinia sa, cea mai mare greșeală pe care o putem face este să privim inteligența artificială exclusiv ca pe o amenințare.

„Un lucru inteligent ar fi să încercăm să înțelegem ce profesii se conturează, să le studiem și să începem să ne pregătim pentru ele, chiar dacă începutul într-o profesie nouă, la o anumită vârstă, poate speria și îi poate face pe oameni mai reticenți”, conchide Madi Rădulescu.