A apărut „răspunsul” lui Alex Stamate. Fenomenul viral de pe TikTok devine și mai misterios

După ce melodia cu refrenul „Alex Stamate e tipul care m-a rănit” a devenit virală în doar câteva zile, pe TikTok a apărut un cont care susține că îi aparține chiar personajului din cântec și care anunță lansarea unei melodii-răspuns. Între timp, branduri cunoscute au intrat și ele în joc, alimentând întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți utilizatori: este vorba despre rezultatul unui succes apărut organic sau despre o strategie de marketing atent construită?

Viral spontan sau campanie de marketing? Foto: Captură Video

„O să strig în gura mare... ești un nesimțit! Alex Stamate e tipul care m-a rănit!” este refrenul care, în doar câteva zile, a invadat TikTok-ul, iar utilizatorii au început să se întrebe dacă Alex Stamate este o persoană reală sau doar un personaj inventat.

La scurt timp, pe TikTok și-a făcut apariția un cont care susține că îi aparține chiar lui Alex Stamate și care anunță lansarea unei melodii ca răspuns celei care l-a transformat peste noapte în „cel mai detestat bărbat de pe internet”.

În paralel, tot mai multe branduri au început să profite de popularitatea subiectului. După ce Farmacia Tei a publicat un videoclip în care transmite, în glumă, că „Alex Stamate” nu este binevenit, și Lidl a intrat în conversație cu un mesaj inspirat din trend: „Nu e o zi bună să te cheme Alex Stamate, dar e o zi bună să vii la Lidl”. Reacțiile au alimentat și mai mult speculațiile potrivit cărora întreaga poveste ar putea face parte dintr-o campanie de promovare.

Specialiștii în marketing sunt, însă, mai rezervați.

„Discuția despre ce face un conținut să fie viral va exista cât va exista și umanitatea, dintr-un motiv foarte simplu: nu avem nici cea mai mică idee. Există o întâmplare celebră cu omul care a stat în spatele fenomenelor Justin Bieber și Gangnam Style. Acesta a fost întrebat cum se face un viral, iar răspunsul lui a fost foarte simplu: «de unde să știu?». Explicația era că încercase alte 30 de proiecte care nu au avut succes. Au explodat doar acelea două. Dacă am fi pus înainte toate videoclipurile pe masă și am fi întrebat specialiștii care va deveni fenomen, sunt foarte mici șanse ca cineva să fi ales piesa aceasta”, explică Cristian China-Birta, antreprenor și unul dintre cei mai experimentați specialiști în digital marketing din România, pentru „Adevărul”.

În opinia sa, faptul că publicul suspectează existența unei strategii de marketing nu înseamnă că aceasta există cu adevărat.

„Dacă este marketing sau nu, este o întrebare foarte bună. Dacă ne uităm în istorie, au existat multe viraluri despre care s-a spus că ar putea fi campanii. În 99% dintre cazuri s-a dovedit că nu. Au fost pur și simplu întâmplări. Ca să construiești intenționat o astfel de campanie îți trebuie un brand foarte deschis la riscuri. Din experiența mea de aproape 30 de ani în comunicare și marketing, aproape niciun brand nu își asumă asemenea riscuri, pentru că există foarte multe variabile pe care nu le poți controla”, explică acesta.

Specialistul subliniază că reacțiile Farmaciei Tei sau Lidl nu reprezintă neapărat dovada unei colaborări cu autorii piesei, ci mai degrabă un exemplu clasic de real-time marketing.

„Am văzut că Farmacia Tei și Lidl au reacționat. Asta se numește real-time marketing. Identifici un trend care circulă pe internet și îl folosești rapid într-un conținut propriu, pentru a obține vizibilitate și mai multe afișări. Asta nu înseamnă că Farmacia Tei, Lidl sau alte branduri care au intrat în trend fac parte din aceeași campanie. Pur și simplu profită de un subiect despre care vorbește deja toată lumea”, spune Cristian China-Birta.

De ce ajung oamenii să creadă într-un personaj despre care nu știu dacă există

Dincolo de întrebarea dacă este sau nu o strategie de marketing, reacțiile publicului pot fi explicate și prin felul în care funcționează atenția și curiozitatea umană.

„Uneori, un personaj fictiv reușește să capteze atenția publicului într-un timp foarte scurt. Numele lui apare peste tot, oamenii îl caută, îl discută, creează teorii și îl transformă într-un subiect de conversație. Deși știm că poate face parte dintr-o strategie de promovare, reacționăm adesea ca și cum ar fi o persoană reală. Din punct de vedere psihologic, acest lucru nu este întâmplător”, declară Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, pentru „Adevărul”.

În plus, atunci când informațiile sunt limitate, publicul începe să completeze singur golurile. Apar comentarii, interpretări și teorii care circulă rapid în mediul online. Astfel, oamenii nu mai sunt doar spectatori, ci contribuie activ la răspândirea subiectului și la construirea lui în spațiul public. Fiecare distribuire sau comentariu adaugă o nouă perspectivă și amplifică vizibilitatea poveștii.

Psihoterapeutul arată că reacția publicului este influențată mai întâi de emoții și abia apoi de analiza rațională.

„Emoția contribuie decisiv la acest proces. Surpriza, misterul, umorul sau identificarea cu un personaj sunt procesate mai rapid decât analiza critică. De aceea, o poveste poate genera reacții și distribuiri înainte ca publicul să se întrebe dacă este autentică sau reprezintă o campanie de promovare. Evaluarea rațională apare, de multe ori, după ce emoția și curiozitatea și-au produs deja efectele”, lămurește Laura Găvan.

La fel de importantă este influența socială. Oamenii acordă atenție subiectelor despre care observă că discută și ceilalți. „Atunci când un personaj este prezent în social media, în presă și în conversațiile cotidiene, el capătă automat relevanță. Interesul colectiv transmite ideea că acel subiect merită urmărit, iar tot mai multe persoane aleg să participe la discuție”, spune ea.

În opinia sa, acesta este și motivul pentru care o simplă melodie poate depăși zona divertismentului și se poate transforma într-un fenomen online.

„În acest context, un simplu cântec poate depăși statutul de produs muzical și se poate transforma într-un fenomen cultural. Nu doar melodia atrage atenția, ci întregul univers construit în jurul ei: personajul, povestea, misterul și conversațiile pe care le generează. Brandurile și presa preiau ulterior fenomenul deoarece acesta există deja în atenția publicului, nu invers”, continuă psihoterapeutul.

De altfel, potrivit declarațiilor sale, explicația succesului unei astfel de povești stă în felul în care funcționează atenția, memoria, emoțiile și influența socială. „O poveste bine construită nu transmite doar un mesaj, ci îi determină pe oameni să îl completeze, să îl interpreteze și să îl distribuie. În acel moment, personajul fictiv devine mai mult decât un instrument de promovare: devine parte din conversația colectivă și din cultura momentului”, conchide aceasta.

Cert este că numele „Alex Stamate” a depășit deja granițele unei simple melodii și s-a transformat într-unul dintre cele mai comentate subiecte de pe TikTok în ultimele zile.