Articole scrise de Deutsche Welle

Procurorii l-au reținut pe Georgescu după ce dimineață au avut loc circa 50 de perchiziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Cluj și în jurul Bucureștiului, cele mai multe la mercenarii care lucrează cu Horațiu Potra.

Rușii continuă să facă afaceri în România, să se infiltreze în zone sensibile ca Apărarea, să compromită militari din NATO, să folosească teritoriul țării pentru a ocoli interdicțiile impuse de UE sau SUA.

Uniunea partidelor conservatoare a câștigat alegerile. Social-democrații cancelarului au fost taxați cu un rezultat dezastruos pentru partid. Un votant din cinci a ales extrema dreaptă. Ce înseamnă asta pentru Germania?

Țările din centrul și sud-estul Europei sunt șocate de afirmațiile lui Trump despre Ucraina. Ele se tem că vor fi date pe mâna Rusiei. România vorbește chiar de o "nouă Yalta".

Ce se așteaptă la Bruxelles de la alegerile din Germania de duminică? Oficial, nu se spune mai nimic, dar în culise sunt exprimate anumite doleanțe - în principal se dorește de la Germania mai multă stabilitate.

Rusia vrea să readucă România în sfera ei de influență, Bucureștiul speră că americanii nu vor permite repetarea istoriei, dar tot mai mulți diplomați europeni vorbesc despre un alt fel de München 1938 în 2025.

Parteneriatul strategic cu SUA, urgența transformării UE, sprijinirea Republicii Moldova și demonstrarea funcționării democrației primare în România sunt coordonatele de lucru ale Palatului Cotroceni sub Ilie Bolojan.

La Conferința de la München, România s-a trezit pusă la zid de partenerii strategici și apoi ignorată de aliații europeni. Dar în România, notează revista Stern, continuă construcția celei mai mari baze NATO din Europa.

În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă.

Ioan Stanomir, profesor universitar doctor, expert în constituționalism, explică pentru DW ce este „suveranismul“ și cum se folosesc partidele extremiste din România de această etichetă.

Şi astăzi, presa germană comentează pe larg situaţia din România în contextul demisiei preşedintelui Klaus Iohannis.

Poate fi această săptămână începutul sfârșitului războiului din Ucraina? Înaintea Conferinței de Securitate de la München se vorbește despre o pace mediată de președintele american Donald Trump.

Președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia fiindcă liderii coaliției de guvernământ nu i-au putut da asigurări că parlamentarii puterii se vor opune procedurii de suspendare începute de extremiști și USR.

Călin Georgescu, fostul premier Victor Ponta și AUR se asociază valului populist din regiune. Le cer simpatizanților să înceapă de azi boicotarea supermarketurilor.

Preşedintele Donald Trump vrea ca Ucraina să ofere SUA acces la pământurile sale rare în schimbul continuării ajutoarelor financiare şi militare. Dar zăcăminte importante se află deja în teritorii controlate de Rusia.

Mişcările radicale de dreapta iau avânt pretutindeni. Le uneşte naţionalismul, populismul şi lupta contra imigraţiei iar reţelele lor sunt tot mai bine interconectate. Ce urmăresc? O dominaţie culturală globală.

Primul efect al politicii Trump pentru România este reluarea mitului Soros, al străinului care vrea să ajute cu forța. După desființarea USAID, subiectul a revenit în actualitate peste tot în regiune.

Horațiu Potra, recrutorul de mercenari fără știință de strategii militare, a strâns avere din tranzacții cu promisiuni pe bani greu de controlat făcute unor dictatori care își plătesc mizerabil proprii militari.

Antonescu a încercat să-i convingă pe social-democrați că e omul lor și a primit votul masiv al majorității pentru a deveni prezidențiabilul coaliției de guvernare, chiar dacă nu le-a spus ce vrea să facă la Cotroceni.

Bundestagul a fost vineri scena unor schimburi de replici dure, unele chiar sub centură, între creștin-democrați și tabăra politică de stânga. Mărul discordiei a fost migrația, tema principală în campania electorală

Chișinăul ar putea profita de pe urma crizei din Transnistria, regiune care se află în pragul unei catastrofe umanitare după încetarea aprovizionării cu gaz rusesc, observă Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Comisia de la Veneția trasează în Raportul privind anularea alegerilor principiile generale de care Curțile Constituționale ale statelor membre ar trebui să țină seama înainte de a decide anularea unui scrutin.

La Davos, harta riscurilor arată că România e posibil să fie antrenată într-un conflict armat. Nu a fost, însă, trimis nimeni de la București să vorbească acolo despre primejdiile regiunii și ale țării.

PSD nu pare să susțină cu adevărat reforma începută în forță de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan. Social-democrații nu s-au asociat niciodată cu politicile de austeritate.

Nimeni nu-l contrazice pe Călin Georgescu când spune că primește rapoarte din interiorul serviciilor secrete sau când vorbește despre legăturile lui cu echipa lui Donald Trump.

Crin Antonescu trebuie antrenat serios până la alegerile din mai, în condițiile în care în ultimii zece ani nu a mai auzit nimeni de fostul lider USL.

Aproape 70 % dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, dar cu toate acestea circa 90% dintre votanți nu sunt de acord cu ieșirea României din NATO și din Uniunea Europeană.

Dacă România e pusă din nou să aleagă, la fel ca în 2003, dacă să rămână alături de Vechea Europă sau să meargă alături de Statele Unite, ce va face?

Rămânând la Cotroceni, Iohannis strânge ura și nemulțumirile oamenilor, dar suspendarea lui ar duce la creșterea haosului și instabilității politice.

Kremlinul lasă ca suferința în Transnistria să atingă cote maxime după care să reia livrările de gaze, pentru ca „aplauzele” de bucurie ale „transnistrenilor” să se audă până la Chișinău. Mai ales că e an electoral.

Rusia pune România pe lista prietenilor săi din UE și NATO: state care profită de banii, securitatea și bunăvoința Occidentului și care privesc spre Est, ca și cum n-au înțeles nimic din istoria ultimilor o sută de ani.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a amenințat Canada cu tarife punitive acuzând țara vecină că exploatează SUA. Canada ar trebui să devină un stat american, propune Trump.

Iredentismul autohton și hărțile trucate fluturate de naționaliștii români s-ar putea să aibă o altă greutate în noul context internațional, în care Trump vrea să se extindă după modelul Putin.