România între Rusia și Iran. Ce poate face
0România se află pe axa amenințărilor care vin dinspre Iran și Rusia. E pregătită să riposteze? Ce fel de măsuri a luat Bucureștiul pentru a-și proteja populația?
Amenințările Teheranului sunt gândite să creeze panică și să descurajeze orice colaborare militară cu americanii. În declarația făcută de diplomația iraniană nu există niciun fel nuanțe, totul e văzut în alb și negru, nu contează dacă bazele militare din România sunt folosite doar logistic, nu și ofensiv: „dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului'' a precizat purtătorul de cuvânt al Teheranului, adăugând că Bucureștiul ar putea răspunde legal pentru orice decizie de a sprijini SUA. Ministerul de Externe de la București a răspuns printr-o explicație referitoare la cadrul legal prin care SUA pot folosi bazele militare autohtone și a subliniat că „România nu este parte a conflictului”.
Miruţă: De pe teritoriul României nu vor pleca aeronave cu încărcătură nucleară
Ministrul Apărării, Radu Miruță a spus că de pe teritoriul țării nu vor pleca aeronave cu încărcătură nucleară și că nu există niciun pericol, cu atât mai mult cât la baza militară de la Deveselu există scutul antirachetă montat aici tocmai pentru a apăra Estul și Centrul Continentului de un eventual atac venit din Iran. Proiectul a fost gândit în perioada în care președintele american George Bush vorbea despre „axa răului” pe care erau plasate Iran, Irak și Coreea de Nord. Acordul dintre România și Statele Unite a fost semnat mai târziu sub Barack Obama, în 2011, cu ocazia unei vizite a președintelui Traian Băsescu la Washington, cu obiectul apărării în fața Iranului, cu toate că până acum doar Rusia a fost deranjată de scutul de la Deveselu.
Ieri, Băsescu sugera că „statul român trebuie să ia măsuri preventive de informare a populației”, să le spună oamenilor ce să facă „în cazul unor posibile atacuri”, fiindcă deși există sisteme de apărare a bazelor unde sunt dizlocate echipamente americane, sunt și pericole suplimentare. Fostul președinte a menționat riscurile care pot veni dinspre islamiștii radicalizați, dar și atacurile cibernetice. Fără să dezvolte, a pus împreună primejdiile care pot veni dinspre Iran și Rusia, pe urmă a preluat inițiativa și a zis că fiecare trebuie să se gândească la adăposturi, bani lichizi și „mijloace de subzistență” pentru câteva zile.
Ministrul Apărării nu a îndrăznit să-l contrazică direct, doar a argumentat că armata americană „a transmis în scris” României că „nu e vorba despre aeronave care să transporte explozibil”. Traian Băsescu cere nu doar măsuri preventive, ci și comunicare. Pregătirea populației pentru ce e mai rău. România poate lua exemplul statelor nordice care fac de mai multă vreme exerciții și simulări pentru cazul unor atacuri rusești.
De ce n-ar vrea Bucureștiul să ia în considerare și scenariile cele mai rele? De ce nu știm încă ce s-a întâmplat la alegerile din 24 noiembrie 2024? Între timp, propaganda rusească și războiul hibrid pe care îl desfășoară Moscova în România de mai multă vreme se completează cu amenințările iraniene. Un cocktail care înmulțește rândurile suveraniștilor și pe care liderii români nu știu cum să-l demonteze altfel decât ascunzându-se sau justificându-se. România nu este în război, dar nici nu vorbește despre legalitatea conflictului început de Statele Unite.
Războiul din Golf dă Rusiei timp și resurse pentru continuarea avansului în Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus tranșant că nu există un mandat din partea ONU, UE sau NATO, iar SUA și Israelul nu au consultat statele europene înainte să înceapă războiul. În schimb, Donald Trump le reproșează europenilor lipsa de entuziasm în implicarea militară pentru securizarea strâmtorii Ormuz prin care trec 20% din livrările mondiale de petrol și până la 30% din gazul natural lichefiat. Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a insistat că „nu există niciun guvern complice la deciziile altora”, iar generalul Wesley Clark, fost comandant suprem al NATO în Europa crede că în spatele țintelor pe care le alege Teheranul se află Moscova.
Războiul din Golf dă Rusiei timp și resurse pentru continuarea avansului în Ucraina, iar conflictele se înmulțesc. Atacul Pakistanului asupra Afganistanului e doar cel mai recent exemplu. CrisisWatch, care monitorizează punctele fierbinți ale globului, da lunar date despre 65 de conflicte deschise. Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm anunță că importurile de arme în Europa s-au triplat pe fondul retragerii Statelor Unite de pe continent și a declarațiilor despre anexarea Groenlandei. China se pregătește să ia Taiwanul în 2027, după cum a aflat CIA și până atunci profită și ea de războiul din Iran, monitorizează și cartografiază capacitatea mașinăriei de război americane și metodele sale de operare. Ce face România? Speră că într-o situație limită va fi apărată de Statele Unite.
Se încarcă comentariile...
