România și tentația petrolului rus în Europa
0Războiul din Golf afectează direct România: carburanţii se scumpesc, antrenând majorări generare de prețuri. Moscova redevine jucător pe piața gazului şi Europa se află într-o criză energetică similară cu cea din 2022.
Motorina se apropie de pragul de 10 lei pentru un litru, benzina a depășit deja în unele benzinării 9 lei pe litru, iar creșterile nu sunt temporare, după cum arată peisajul conflictului din Golful Persic. Guvernul de la București nu s-a decis cum să facă să oprească măririle de prețuri, dacă să plafoneze adaosul comercial al benzinăriilor sau să scadă accizele.
Austria și Italia au decis deja săptămâna trecută să reducă accizele pe o perioadă limitată, Slovacia vrea să pună prețuri diferite pentru străini, Spania propune măsuri în valoare de 5 miliarde de euro pentru a sprijini populația, sectoarele agricol și de transporturi. Germania a anunțat eliberarea unei părți din rezervele strategice de carburanți și interdicția de majorare a prețurilor la pompă mai mult de o dată pe zi. În schimb, guvernul de la Paris a declarat că nu-și permite niciun fel de măsură din cauza deficitului de 5% din Produsul Intern Brut.
România are un deficit de 7,65% din PIB și a hotărât să-i ajute pe agricultori și transportatori cu 85 de bani pe litru de combustibil cumpărat în așa fel încât criza energetică determinată de războiul din Golf să nu ducă la creșteri de prețuri în lanț.
Rezervele strategice şi apelul SUA cu privire la Rusia
Agenției Internaționale pentru Energie, parte a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a hotărât să scoată 400 de milioane de barili de petrol din rezerva strategică a celor 32 de membri ai săi pentru a domoli prețurile hidrocarburilor după primele două săptămâni ale conflictului din Golf. Aceste rezerve au mai fost folosite în 1991, la Primul Război din Golf, în 2005, după uraganele Katrina și Rita, în 2011 după ce a început războiul civil în Libia și de două ori în 2022 după invazia rusă în Ucraina.
Când Rusia a atacat Ucraina în 2022, Moscova a crezut că Europa va fi doar un spectator al agresiunii fiindcă era dependentă de gazul și petrolul pe care îl livra continentului. Sancțiunile internaționale nu au anulat, însă, total geopolitica energetică a Moscovei, deși UE și-a diversificat mult sursele. De fapt, gazul rusesc a continuat să fie livrat prin conductele care traversează Turcia și Bulgaria, dar o vreme și prin gazoductele folosite în timpul Războiului Rece de fostele state comuniste. Slovacia și Ungaria au devenit nervoase la începutul acestui an după ce Ucraina a închis robinetul conductei Drujba, avariată în urma bombardamentelor rusești. Între timp, însă, pentru temporizarea prețurilor, președintele Statelor Unite a ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc, ceea ce îi încurajează pe europeni să devină mai concesivi față de Moscova.
"Normalizarea relaţiilor cu Rusia"
Prim-ministrul belgian, Bart De Wever a vorbit pentru L’Écho despre nevoia unei înțelegeri cu Moscova și despre oprirea războiului: „Trebuie să ne reînarmăm și să remilitarizăm granița, iar în paralel să normalizăm relațiile cu Rusia, să recâștigăm accesul la energie ieftină. Este de bun simț. În privat, liderii europeni îmi spun că am dreptate, dar nimeni nu îndrăznește să o declare cu voce tare". Altfel spus, există un trend european al reîntoarcerii spre resursele Moscovei, încurajat de războiul din Golf. Erau și până acum argumente în favoarea acestui trend care nu veneau doar din Ungaria sau Slovacia și pe care blocajul din Strâmtoarea Ormuz le scoate încet-încet la iveală. România tace și face, în fond, Ministerul de Interne a cumpărat ani de zile, și după invazia rusă în Ucraina, combustibil de la Lukoil, o companie condusă mereu de oligarhi loiali Kremlinului.
Rusia revine în forță, fiindcă anticipează un război de durată în Golful Persic. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că „stabilizarea pieței energetice globale” este „imposibilă” fără hidrocarburile Rusiei și că Washingtonul și Moscova au interese similare în această stabilizare. Există deci o sincronizare, nu neapărat intenționată, între Rusia și Statele Unite, iar Europa tinde să facă și ea o piruetă spre Est. Rusia își va finanța războiul pe seama creșterii prețurilor combustibililor și a relaxării sancțiunilor, iar în final ar putea fi beneficiara presiunilor internaționale de a face pace, indiferent de condițiile cerute de ruși. E posibil ca UE să-i vândă pe ucraineni, așa cum s-a întâmplat cu Europa de Est la Yalta? Ar fi un moment bun pentru România să vorbească despre acest pericol, înainte de a fi și ea o victimă. Toate acoladele pro-americane din ultima perioadă o fac să tacă, dar tăcerea nu mai e demult accidentală, ci strategică pentru politica externă a României.
Se încarcă comentariile...
