Ungaria utilizează tot mai mult petrol rusesc
0Un raport al Center for the Study of Democracy, oferit în exclusivitate pentru DW, arată că, începând cu 2021, Ungaria și-a sporit dependența de petrolul și gazul din Rusia.
Ungaria și-a amplificat dramatic dependența de țițeiul rusesc după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, declanșată în urmă cu mai bine de patru ani, în pofida eforturilor Uniunii Europene de a limita importurile de combustibili fosili din Rusia în interiorul blocului comunitar.
Potrivit unui nou raport al Center for the Study of Democracy (CSD), un institut european de politici publice, petrolul rusesc a reprezentat anul trecut până la 93 la sută din totalul importurilor de țiței ale Ungariei, în creștere de la 61 la sută în 2021. Documentul a fost pus la dispoziția DW în exclusivitate.
Raportul indică, de asemenea, o dependență tot mai accentuată a Budapestei de gazul rusesc și de energia nucleară provenită din Rusia.
Descriind Ungaria drept ”cel mai important bastion rămas al dependenței energetice de Rusia” în Europa, analiza susține că guvernul condus de premierul Viktor Orban a aprofundat în mod deliberat această dependență, în pofida încercărilor UE de a se desprinde de combustibilii fosili ruși.
”Această analiză confirmă că dependența Ungariei de petrolul, gazul și combustibilul nuclear din Rusia reprezintă un sistem consolidat structural, susținut prin excepții legale, contracte pe termen lung, stimulente comerciale și rețele de afaceri ancorate politic”, se arată în raport.
Documentul atrage atenția și asupra nivelului ridicat al importurilor de gaz rusesc, subliniind că lacunele din planul UE de eliminare treptată a acestuia permit continuarea importurilor și după termenul-limită, stabilit pentru sfârșitul anului 2027.
”Structura actuală a regimului juridic referitor la eliminarea graduală a gazului rusesc conține mai multe breșe. Acestea riscă să prelungească dependența Europei de gazul rusesc și să submineze eficiența arhitecturii mai largi de sancțiuni”, a declarat Martin Vladimirov, director al programului de energie și climă al CSD și unul dintre autorii raportului, pentru DW.
Guvernul de la Budapesta nu a răspuns solicitării DW de a comenta concluziile raportului.
Profitând de excepțiile europene
Fapt este că Ungaria și Slovacia au beneficiat de derogări de la interdicția generală a UE privind importurile de petrol rusesc, ambele state continuând să importe cantități mari după declanșarea, în februarie 2022, a invaziei ruse în Ucraina.
Ungariei i-au fost permise excepții de la sancțiunile privind energia rusă inclusiv din partea Statelor Unite. În noiembrie anul trecut, președintele american Donald Trump declara că Ungaria poate continua, timp de un an, importurile de petrol și gaze din Rusia. ”Îi este foarte dificil (lui Orban, n.red) să obțină petrol și gaze din alte regiuni”, spunea la acel moment Trump.
În pregătirea renunțării totale la petrolul și gazul rusesc, conform planului REPowerEU, Uniunea Europeană a anunțat deja că intenționează să elimine aceste derogări. Nu au fost însă prezentate detalii concrete privind modul de punere în aplicare.
UE își propune să oprească importurile de gaz natural lichefiat rusesc până la 31 decembrie 2026 și cele prin conducte până la 30 septembrie 2027. De asemenea, UE menține obiectivul de a elimina complet importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul anului 2027.
Atât Ungaria, cât și Slovacia se opun eliminării acestor excepții și doresc să continue importurile de combustibili fosili ruși. Săptămâna trecută, Ungaria și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca un împrumut al UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, Orban afirmând că nu poate susține propunerea până când livrările de petrol prin conducta Drujba nu vor fi reluate.
Conducta, care a alimentat Europa cu petrol rusesc timp de decenii, nu mai funcționează de la sfârșitul lunii ianuarie. Ucraina acuză Rusia că ar fi avariat-o, însă Ungaria și Slovacia au exprimat îndoieli cu privire la aceste afirmații.
Compania petrolieră de stat profită de situație
Raportul CSD arată că majorarea importurilor de petrol rusesc de către Ungaria speculează atât derogările existente, cât și de prețul redus al țițeiului rusesc pe piețele globale.
Totodată, documentul evidențiază că monopolul petrolier de stat MOL a beneficiat financiar de accesul continuu la petrolul rusesc ieftin, înregistrând o creștere a profitului de 15 la sută în 2025, până la aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Cu toate acestea, aceste câștiguri nu s-au reflectat în beneficiul consumatorilor din Ungaria sau Slovacia. Potrivit raportului, prețurile carburanților înainte de taxe rămân mai ridicate în aceste țări decât în Cehia. Astfel, în 2025, prețul mediu săptămânal fără taxe era cu 18 la sută mai mare pentru benzină și cu 10 la sută mai mare pentru motorină în Ungaria, comparativ cu Cehia.
Isaac Levi, analist la Center for Research on Energy and Clean Air din Helsinki și coautor al raportului, afirmă că această dependență crescută de petrolul rusesc ieftin avantajează compania MOL, dar nu și cetățenii obișnuiți.
”Afirmațiile că Ungaria și Slovacia nu pot diversifica sursele de petrol nu sunt susținute de dovezi, iar UE ar trebui să le contrazică ferm și să oprească imediat fluxurile care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”, a declarat acesta pentru DW.
Temă majoră în campania electorală
Informațiile privind amploarea dependenței energetice a Ungariei apar cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Sondajele indică faptul că partidul pro-european Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea învinge formațiunea Fidesz a lui Viktor Orban.
Importurile de energie din Rusia au devenit un subiect central al campaniei. Magyar a declarat că nu ar opri imediat aceste importuri, din cauza lipsei alternativelor, dar ar stabili un termen-limită pentru 2035.
De cealaltă parte, Orban a apărat în repetate rânduri relația cu Moscova și dependența de combustibilii fosili ruși.
Raportul CSD ridică semne de întrebare și cu privire la strategia UE de eliminare a petrolului și gazului rusesc.
”În pofida angajamentului politic de a elimina importurile de gaz rusesc, abordarea actuală a UE se bazează în mare măsură pe termene graduale de implementare, pe decizii la nivel național și pe mecanisme complexe de verificare a originii”, a declarat Vladimirov.
Analiza subliniază că înțelegerile contractuale pe termen lung ale Ungariei cu gigantul rus Gazprom, precum și dependența de conducta TurkStream, au consolidat dependența de gazul rusesc și au redus apetitul pentru diversificare.
De asemenea, raportul relevă că lacunele din planul european permit ca gazul rusesc să ajungă în continuare pe piețele europene prin Turcia, Azerbaidjan și Balcanii de Vest. Se estimează în context că, înainte de termenul-limită din septembrie 2027, UE va importa gaze rusești în valoare de aproximativ 13,4 miliarde de euro.
Se încarcă comentariile...
