Articole scrise de Deutsche Welle

Primul efect al politicii Trump pentru România este reluarea mitului Soros, al străinului care vrea să ajute cu forța. După desființarea USAID, subiectul a revenit în actualitate peste tot în regiune.

Horațiu Potra, recrutorul de mercenari fără știință de strategii militare, a strâns avere din tranzacții cu promisiuni pe bani greu de controlat făcute unor dictatori care își plătesc mizerabil proprii militari.

Antonescu a încercat să-i convingă pe social-democrați că e omul lor și a primit votul masiv al majorității pentru a deveni prezidențiabilul coaliției de guvernare, chiar dacă nu le-a spus ce vrea să facă la Cotroceni.

Bundestagul a fost vineri scena unor schimburi de replici dure, unele chiar sub centură, între creștin-democrați și tabăra politică de stânga. Mărul discordiei a fost migrația, tema principală în campania electorală

Chișinăul ar putea profita de pe urma crizei din Transnistria, regiune care se află în pragul unei catastrofe umanitare după încetarea aprovizionării cu gaz rusesc, observă Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Comisia de la Veneția trasează în Raportul privind anularea alegerilor principiile generale de care Curțile Constituționale ale statelor membre ar trebui să țină seama înainte de a decide anularea unui scrutin.

La Davos, harta riscurilor arată că România e posibil să fie antrenată într-un conflict armat. Nu a fost, însă, trimis nimeni de la București să vorbească acolo despre primejdiile regiunii și ale țării.

PSD nu pare să susțină cu adevărat reforma începută în forță de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan. Social-democrații nu s-au asociat niciodată cu politicile de austeritate.

Nimeni nu-l contrazice pe Călin Georgescu când spune că primește rapoarte din interiorul serviciilor secrete sau când vorbește despre legăturile lui cu echipa lui Donald Trump.

Crin Antonescu trebuie antrenat serios până la alegerile din mai, în condițiile în care în ultimii zece ani nu a mai auzit nimeni de fostul lider USL.

Aproape 70 % dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, dar cu toate acestea circa 90% dintre votanți nu sunt de acord cu ieșirea României din NATO și din Uniunea Europeană.

Dacă România e pusă din nou să aleagă, la fel ca în 2003, dacă să rămână alături de Vechea Europă sau să meargă alături de Statele Unite, ce va face?

Rămânând la Cotroceni, Iohannis strânge ura și nemulțumirile oamenilor, dar suspendarea lui ar duce la creșterea haosului și instabilității politice.

Kremlinul lasă ca suferința în Transnistria să atingă cote maxime după care să reia livrările de gaze, pentru ca „aplauzele” de bucurie ale „transnistrenilor” să se audă până la Chișinău. Mai ales că e an electoral.

Rusia pune România pe lista prietenilor săi din UE și NATO: state care profită de banii, securitatea și bunăvoința Occidentului și care privesc spre Est, ca și cum n-au înțeles nimic din istoria ultimilor o sută de ani.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a amenințat Canada cu tarife punitive acuzând țara vecină că exploatează SUA. Canada ar trebui să devină un stat american, propune Trump.

Iredentismul autohton și hărțile trucate fluturate de naționaliștii români s-ar putea să aibă o altă greutate în noul context internațional, în care Trump vrea să se extindă după modelul Putin.

Partidele de coaliţie vor să împingă data alegerilor cât mai mult încât, cu ajutorul lui Klaus Iohannis, să poată controla pe mai departe Curtea Constituţională și, cel puțin parțial, Justiția.

Pe termen scurt, România n-ar putea să-și crească bugetul apărării la 5% din PIB, cu toate că alocările pentru armată sunt în creștere și ar trebui să ajungă la 2,5% anul acesta, potrivit evaluărilor guvernamentale.

Cancelarul Scholz se apără cu fermitate în fața zvonurilor că ar plănui o vizită la președintele rus Putin înainte de alegerile federale din 23 februarie. Subiectul arată cât de aprinsă va fi campania electorală.

De curând i-a iritat pe germani făcând campanie pentru partidul radical de dreapta AfD într-un ziar din Berlin. Miliardarul Musk revine acum cu un atac la cel mai înalt reprezentant al Republicii Federale.

Ungaria a asigurat preşedinţia Consiliului UE. Semestrul a fost marcat de controversata "misiune de pace" a lui Viktor Orban în Rusia, lupta sa împotriva "birocraţilor de la Bruxelles" şi drumul său aparte în Europa.

Legăturile dintre Marcel Ciolacu și compania Nordis, care a făcut bani printr-o schemă frauduloasă, ies la iveală și din facturile necredibile prezentate de primul ministru.

Votul de blam dat candidaților pro-europeni la președinție și partidelor pro-europene a fost generat în primul rând de lipsa de reformă a clasei politice. Foștii guvernanți nu au învățat nimic din revolta românilor.

Formaţiunea de extremă dreaptă AfD a scris în platforma de campanie că vrea să părăsească UE şi să renunţe la moneda euro. Serios? Ce consecinţe ar avea asta pentru Germania şi UE?

Publicația germană Handelsblatt a realizat o investigație în care demonstrează că agenții secreți de la Moscova exercită o influență considerabilă asupra țărilor din Europa de Est, pentru le a împiedica drumul spre Vest.

Criza energetică este inevitabilă în Republica Moldova după revelion. Chișinăul testează generatoarele de la instituțiile strategice iar Tiraspolul pregătește transferul pacienților grav bolnavi la Chișinău.

Zona de liberă circulaţie din Europa a devenit mai mare prin admiterea României şi Bulgariei dar controalele rămân. Cum se potriveşte una cu alta?

Parlamentul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic, pentru ca Guvernul să poată ajuta populația din Transnistria să evite o catastrofă umanitară generată de Rusia în plină iarnă.

Consiliul JAI, reuniunea miniștrilor de Interne din UE, a decis în această dimineață aderarea totală a României și Bulgariei la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Austria și Țările de Jos au renunțat la veto.

Îngrijorările stârnite de tentativele de manipulare a opiniei publice de către actori antidemocratici, așa cum s-a întâmplat în România, sunt în creștere și în Germania, unde în februarie vor avea loc alegeri anticipate.

Jandarmii acuzați de violențele comise la ”Mitingul Diasporei” din 2018 pot scăpa nepedepsiți. Nu pentru că nu sunt vinovați ci pentru că justiția a amânat din nou cazul și îl împinge spre termenul de prescripție.

Despotul sirian Bashar al-Assad a pierdut puterea. Ţara se află în faţa unui nou început. Încotro se va îndrepta - asta depinde de o sumedenie de factori.