Ungaria se judecă cu Europa pentru dreptul la gaz din Rusia
0Până la sfârșitul anului 2027, importul în UE al gazelor rusești va fi complet interzis. Ungaria a atacat decizia la Curtea de Justiție a Uniunii. Unii experți în drept cred că ar putea chiar avea o șansă de câștig.
Atunci când Uniunea Europeană a adoptat, la sfârșitul lunii ianuarie, un regulament care prevede că toate importurile de gaze naturale din Rusia către blocul comunitar vor înceta până la sfârșitul anului 2027, Ungaria și Slovacia au fost singurele două state membre care au votat împotrivă, ceea ce a făcut ca interdicția să fie adoptată.
Ungaria își asigură în continuare marea majoritate a gazelor naturale din Rusia; Slovacia, o parte semnificativă. După aprobarea interdicției, guvernele ambelor țări au indicat că vor da în judecată UE.
Acum, guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban a dus chestiunea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). La 2 februarie, Budapesta a depus o acțiune în justiție împotriva interdicției, susținând că UE și-a încălcat tratatele atunci când a luat decizia.
Care este baza acțiunii în justiție a Ungariei?
Procesul se bazează pe trei argumente, potrivit ministrului ungar de externe Peter Szijjarto. În primul rând, interdicția este, în esență, o sancțiune, care poate fi adoptată doar în unanimitate. În al doilea, alegerea surselor de energie este apanajul statelor membre, și nu al UE. În fine: UE pune în pericol securitatea energetică a Ungariei.
Nu este prima oară când Budapesta intentează un proces instituțiilor europene. O duzină de cazuri deschise de Budapesta împotriva diferitelor organisme comunitare se află în prezent pe rolul CJUE.
Deși instanța a decis frecvent împotriva Ungariei în trecut, unii experți juridici spun că acest caz ar putea fi diferit.
”Pentru mine, aceasta pare o procedură juridică în care Ungaria ar putea avea o șansă de câștig”, a declarat pentru DW Viktor Szep, cercetător specializat în drept european la Universitatea din Groningen.
Întrebarea juridică: politică comercială sau sancțiune?
O chestiune de natură aparent tehnică ar putea fi decisivă: este interdicția gazelor rusești într-adevăr o măsură comercială? Sau este o sancțiune de politică externă mascată drept măsură comercială?
Distincția contează, deoarece sancțiunile UE necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Tratând interdicția aplicată gazelor rusești ca pe o chestiune de politică comercială, Comisia a putut să o adopte prin votul unei majorități calificate (15 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE), fără a se împotmoli în obiecțiile Budapestei și Bratislavei.
Szep susține că adoptând interdicția ca măsură comercială, UE a rupt cu practica sa instituțională de a adopta sancțiuni în unanimitate, fie că este vorba de sancțiuni împotriva Rusiei sau împotriva unor țări precum Venezuela sau Iran.
”Este dificil să argumentezi în favoarea Comisiei, pentru că toate acestea au fost adoptate în unanimitate”, a spus el. Atunci, de ce să fi fost tratată această interdicție diferit?
Măsuri permanente sau temporare?
O diferență-cheie constă în durata planificată a măsurilor: ”Sancțiunile sunt măsuri temporare, menite să expire odată ce factorul declanșator dispare”, punctează Agata Loskot-Strachota, analistă de politici energetice la Centrul pentru Studii Estice din Varșovia, într-un interviu pentru DW.
Interdicția importurilor de gaze rusești, în schimb, este menită să schimbe permanent aprovizionarea energetică a UE, așa cum a precizat comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen, într-un interviu acordat Euronews în decembrie: ”Chiar și atunci când va fi pace, nu vom mai cumpăra gaze rusești”.
Principiul coerenței juridice, ideea că toate politicile UE ar trebui să fie aliniate, ar putea întări poziția Comisiei, explică pentru DW Lukas Schaupp, cercetător doctorand la Institutul Universitar European din Florența. ”Interdicția poate fi înțeleasă ca o extensie logică a regimului de sancțiuni al UE în domeniul strâns legat al politicii comerciale externe”.
Comisarul Jorgensen a apărat interdicția ca fiind ”100% solidă din punct de vedere juridic” și necesară pentru a pune capăt ”șantajului energetic” al Rusiei asupra țărilor UE. Demnitarul comunitar consideră că toate cele 27 de state membre trebuie să pună în aplicare interdicția, indiferent dacă au votat în favoarea adoptării ei sau nu.
A încercat UE să evite un veto ungar?
Unii observatori cred însă că UE a evitat în mod deliberat o situație în care o singură țară ar fi putut bloca interdicția importurilor.
”Scopul politic a fost să nu se aștepte până se obține acordul tuturor. Era clar că unanimitatea era foarte greu de obținut”, observă Loskot-Strachota. ”Europa trebuia să devină mai rapidă și mai eficientă în atingerea obiectivelor sale. Aceste obiective sunt definite de o mare majoritate, din care Ungaria, din păcate, nu face parte”.
Premierul ungar Orban a menținut legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin chiar și după invazia Ucrainei și a blocat sau întârziat în mod repetat măsuri ale UE menite să pună presiune pe regimul de la Kremlin.
UE a dorit să prevină acest blocaj și a căutat o modalitate prin care să limiteze posibilitățile Rusiei de a aplica strategia «divide et impera», este de părere Loskot-Strachota.
Ce se întâmplă dacă la CJUE se va decide în favoarea Ungariei?
Curtea de Justiție UE are adesea nevoie de ani pentru a ajunge la o decizie finală. Chiar dacă instanța ar decide, în cele din urmă, să dea dreptate Ungariei, acest lucru nu ar însemna automat că interdicția gazelor ar fi anulată în practică.
”În trecut, CJUE a afirmat adesea, în special în ceea ce privește certitudinea investițiilor, că o măsură poate fi anulată, dar efectele sale rămân în vigoare, pentru a evita perturbări economice majore”, amintește Schaupp.
Până la momentul pronunțării unei decizii, statele membre și companiile vor fi luat măsuri pentru a-și elimina dependența de gazele rusești, de la construirea de infrastructură până la semnarea de contracte cu furnizori alternativi.
Deocamdată, interdicția rămâne în vigoare, ceea ce înseamnă că, cel târziu până la sfârșitul anului 2027, toate statele membre ale UE trebuie să înceteze achiziționarea de gaze rusești. Inclusiv Ungaria și Slovacia.
Se încarcă comentariile...
