Articole scrise de Remus Florescu

Jumătate dintre români consideră că România nu ar rezista 48 de ore în fața unui atac străin. Generalul (r) Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, explică evoluțiile posibile ale unui astfel de scenariu și în ce măsură programul SAFE ne va îmbunătăți șansele.

Șase din zece pensionari ai Ministerului de Interne primesc pensii de peste 5.000 de lei. Datele de anul trecut arată că aceștia părăsesc sistemul, în medie, la vârsta de 50 de ani și trei luni.

Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu susține că actualul conflict cu Iranul nu are, în realitate, o ieșire diplomatică. În ultimele faze ale confruntării, miza este simplă: acceptarea condițiilor americane sau reluarea loviturilor la o scară mult mai mare.

Aplicarea acordului UE–Mercosur pune România în fața unei alegeri strategice: protejarea fermierilor sau consolidarea economiei prin exporturi și investiții. Într-un interviu, eurodeputatul Iuliu Winkler explică de ce miza reală nu este agricultura, ci viitorul economic al României.

Jazzul, născut din libertate și improvizație, a trecut de la interdicție la recunoaștere globală. În România, a fost formă de rezistență și continuă să evolueze prin artiști și festivaluri precum Jazz in the Park, care atrag un public tot mai divers.

Decizia SUA de a reduce efectivele din Germania reaprinde dezbaterea despre viitorul securității europene și rolul NATO pe flancul estic. Într-un interviu amplu, generalul (r) Virgil Bălăceanu explică ce înseamnă această mișcare pentru România.

Adevărul despre mineriade, despre relația României din epoca Iliescu cu URSS sau despre continuarea acțiunilor de poliție politică după 1989 va fi dezvăluit, cel puțin în parte, odată cu desecretizarea a peste 5.000 de dosare diplomatice ale Ministerului de Externe, explică istoricul Cosmin Popa.

După mai bine de două decenii de la intrarea în NATO, Armata României are un deficit de circa 50.000 de militari, însă are inflație de colonei în structurile rupte de activitatea operațională și specializate în „mutat hârtii”, susține generalul (r) Dorin Toma.

În condițiile în care România mai are circa patru luni pentru a accesa 10 miliarde de euro din PNRR, prim-vicepreședintele PSD și vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, explică secretele succesului Italiei, cel mai mare beneficiar al mecanismului european de redresare.

O soluție de tip prim-ministru cu profil neutru/independent, similară cu soluția Cioloș după incendiul de la Colectiv, este o opțiune viabilă la criza guvernamentală? Analiștii consultați de „Adevărul” au răspuns la întrebare.

Cursul valutar pare un indicator abstract, dar în realitate reflectă direct încrederea într-o economie. Profesorul Radu Nechita explică de ce fiecare criză politică ajunge, inevitabil, să se vadă în buzunarul oamenilor.

Dincolo de dezbaterea „ne vindem/nu ne vindem țara” în legătură cu vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni deținute de stat la companiile publice, există o altă problemă esențială: ce se va întâmpla cu banii obținuți din această vânzare?

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului anunță desfășurarea la București, pentru prima dată în Europa de Est, în perioada 3-7 august 2026, a Congresului Mondial de Studii Siriace (ediția a XIV-a) și Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine (ediția a XII-a).

Termenul limită pentru încetarea focului dintre Statele Unite și Iran expiră miercuri, 22 aprilie, fără ca negocierile să fi produs vreun rezultat concret.

Dronele ucrainene au făcut una cu pământul mai multe rafinării și porturi din Rusia, conform Institutului pentru Studierea Războiului, iar armata ucraineană derulează lunar mii de operațiuni folosind vehicule terestre fără pilot.

PSD a decis: dacă Ilie Bolojan nu-și dă demisia, miniștrii social-democrați vor demisiona. Premierul liberal rămâne în fruntea unui guvern minoritar până la demiterea prin moțiune de cenzură, caz în care se deschide calea spre alegeri anticipate.

Există patru scenarii pentru situația geopolitică a lumii de după războiul din Iran, arată think tankul „The Atlantic Council”.

O coaliție între PSD și AUR este foarte puțin probabilă având în vedere că ambele partide concurează pe același electorat și un asemenea scenariu a fost respins de președintele Nicușor Dan, susține profesorul Sergiu Mișcoiu.

Constituția permite funcționarea timp de 45 de zile a guvernului minoritar Bolojan, cu excepția situației în care acesta va fi demis printr-o moțiune, explică analistul Cristian Hrițuc. În această perioadă, executivul va fi la mâna AUR.

Dacă vor fi retrași miniștrii PSD, alți membri ai cabinetului vor prelua portofoliile, a explicat premierul Ilie Bolojan, duminică seara, la B1. El a subliniat că președintele Nicușor Dan nu i-a cerut să demisioneze.

Iranul a anunțat, sâmbătă, că închide Strâmtoarea Ormuz, din cauză că SUA menține blocada asupra porturilor iraniene.

Analistul Hari Bucur-Marcu explică culisele schimbului dur de replici între Papa Leon XIV și Donald Trump.

Un sondaj recent arată o realitate neliniștitoare: aproape 40% dintre români ar accepta schimbarea sistemului politic indiferent de mijloace. Sociologul Ioan Hosu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de unde vine această radicalizare și ce riscuri ascunde ea.

Cu toate că Trump a sugerat că o schemă de taxare a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi acceptabilă dacă și SUA ar beneficia de venituri, conform legislației internaționale o asemenea operațiune ar fi ilegală, se arată într-o analiză a think tankului Chatam House.

Hillary Clinton, fost secretar de stat și fostă candidată la președinția SUA, explică de ce s-au implicat în sprijinirea lui Orban atât președintele american Donald Trump, cât și președintele rus Vladimir Putin.

După pierderea influenței în Ungaria, eforturile rusești de captare a bunăvoinței electoratului european vor continua și se vor intensifica și în România, susține istoricul Cosmin Popa, cercetător al Academiei Române specializat în istoria Uniunii Sovietice.

Posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la suprafață frustrări mai vechi despre stat, bani și competență.

Negocierile dintre SUA și Iran după încetarea focului se anunță complicate, cu puncte sensibile care pot face rapid diferența între pace și reluarea conflictului.

O teorie a conspirației promovată de propaganda rusă susține că Ucraina, sprijinită de UE, ar fi implicată în încercări de răsturnare a guvernului din Ungaria. Portalul Comisiei Europene – EU vs Disinfo - explică de ce acuzațiile sunt absurde.

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a sesizat autoritățile maghiare privind nereguli în legătură cu votul prin corespondență al etnicilor maghiari din Transilvania. El explică implicațiile alegerilor din Ungaria asupra regiunii și a comunității maghiare din România.

Acceptarea de către Iran a încetării focului a surprins analiștii și a ridicat întrebări despre strategia Washingtonului. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu explică de ce Teheranul a înțeles că Donald Trump nu blufează.

Summitul B9+ de la București promite să fie mai mult decât o simplă întâlnire diplomatică, dar miza reală este dacă poate trece de la declarații la decizii cu impact concret.

Fostul ofițer CIA John Kiriakou oferă o perspectivă dură și realistă asupra conflictului din Iran, descriindu-l drept „un război pe care Statele Unite nu îl pot câștiga”. Analiza sa pune sub semnul întrebării strategia militară a SUA.