incalzire globala - ultimele știri

Obiectivul de a menţine pe termen lung încălzirea climei globale sub pragul de +2°C în raport cu perioada preindustrială, o limită fixată prin Acordul de la Paris, "este mort", a declarat marţi James Hansen, fostul climatolog-şef de la NASA.

Dacă întreaga calotă de gheață s-ar topi, nivelul oceanelor ar crește cu până la șapte metri, avertizează specialiștii.

Două activiste de mediu din cadrul organizației Just Stop Oil au vandalizat mormântul lui Charles Darwin din Westminster Abbey.

În anul 2024 temperaturile globale au depășit pragul de 1,5 grade Celsius în comparație cu epoca preindustrială. Schimbările climatice au împins temperatura planetei la niveluri care nu au mai fost cunoscute până acum de oamenii moderni.

Fiecare persoană de pe glob a fost expusă în 2024 la șase săptămâni în plus de căldură extremă, potrivit The Guardian.

În ultimele trei decenii, o suprafață cu aproximativ o treime mai mare decât teritoriul Indiei s-a transformat din regiuni umede în zone aride, unde agricultura devine tot mai dificilă, arată cercetările recente.

Anul 2024, marcat de valuri de căldură intense și furtuni catastrofale, fi cel mai cald an înregistrat vreodată în lume, conform proiecțiilor serviciului european pentru climă.

Mijloacele de a opri încălzirea globală catastrofală există, afirmă șeful ONU, dar este nevoie de curaj politic pentru a pune capăt dependenței lumii de combustibilii fosili.

Considerat „extrem de periculos", uraganul Milton a fost inclus în categoria cinci şi urmează să treacă luni pe lângă Peninsula Yucatan din Mexic, înainte să atingă uscatul cel mai târziu miercuri în statul american Florida, deja afectat de trecerea distrugătorului uragan Helene, în septembrie.

Dacă toată gheața terestră a Pământului s-ar topi, ar fi dezastruos, avertizează experții. Acest lucru ar remodela dramatic continentele și ar scufunda multe dintre marile orașe ale lumii.

România se află printre țările cele mai afectate de schimbările climatice, spune cercetătorul român Norel Rimbu, din Germania, dar scenariile catastrofale sunt de multe ori exagerate, consideră acesta.

Groenlanda a fost în mare parte lipsită de gheaţă pe parcursul ultimului milion de ani, când nivelurile de CO2 din atmosferă erau mult mai scăzute decât în prezent, arată un nou studiu, publicat luni.

Temperaturile la sol pe mari porțiuni ale calotelor glaciare din Antarctica au crescut cu o medie de 10 grade peste nivelul normal în ultima lună, pe fondul unui val de căldură aproape istoric.

Nici când sub tălpi li se cască „mormintele de foc ce-așa le-ncinge, că mai roș nu poate” – acea caznă din Infernul lui Dante comparabilă cu ce trăim aievea astăzi, în insuportabilul maraton canicular – 26,1% dintre români nu cred că asistăm la o încălzire globală alarmantă.

Danemarca va fi prima țară din lume care va introduce, începând cu 2030, taxă pe emisiile din agricultură, obligând fermierii să plătească pentru gazele cu efect de seră emise de vacile, oile și porcii lor. Guvernul danez a declarat că obiectivul este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră c

Încălzirea globală cauzată de activităţile umane a atins un "ritm fără precedent", iar fereastra pentru limitarea creşterii temperaturilor la 1,5 grade Celsius este deja aproape închisă.

Topirea permafrostului din Alaska, la un ritm alarmant pentru toată lumea, provoacă o problemă gravă. Râurile din Alaska se colorează din cauza eliberării de fier și alte metale grele, afectând negativ ecosistemele și punând în pericol sănătatea umană.

Semnele încălzirii globale sunt tot mai vizibile, iar un nou exemplu vine din India. O temperatură record de 49,9 grade Celsius a fost înregistrată marţi la New Delhi, capitala țarii, a anunţat biroul meteorologic local, informează AFP.

Vara trecută, când incendiile de vegetaţie s-au extins în regiunea mediteraneană, pe drumurile din Texas au fost instituite restricţii de circulaţie, iar valurile de caniculă au pus la grea încercare reţelele electrice din China.

În Thailanda, 61 de persoane au murit de la începutul acestui an din cauza căldurii extreme care a afectat ţara asiatică timp de mai multe săptămâni, a anunţat vineri Ministerul thailandez al Sănătăţii, citat de AFP.

Accesul pe o insulă din sudul Thailandei şi într-un parc naţional de pe insula Phuket a fost închis joi după descoperirea unui episod de mare amploare de albire a coralilor, a anunţat Departamentul parcurilor naţionale şi pentru conservarea faunei şi a florei (DNP) din această ţară.

O nouă descoperire făcută de oamenii de știință ar putea rezolva una dintre cele mai apăsătoare provocări cu care se confruntă omenirea. Este vorba de un tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon, relatează Sky News.

Oamenii de știință au reconstituit viața trecută a ghețarului "Doomsday Glacier" din Antarctica, poreclit astfel deoarece prăbușirea sa ar putea provoca o creștere catastrofală a nivelului mării.

Un satelit care monitorizează scurgerile de metan de la companiile petroliere și de gaze va începe luna viitoare să se deplaseze în jurul Pământului de 15 ori pe zi.

Prăbușirea sistemului de curenți care ajută la reglarea climei globale ar fi atât de rapidă încât adaptarea ar fi imposibilă.

După căldura record din 2023, anul 2024 a început pesimist: niciodată până acum un ianuarie nu a fost atât de cald şi, pentru prima dată, planeta a depăşit 12 luni consecutiv pragul de încălzire de 1,5°C, comparativ cu era preindustrială.

Creşterea concentraţiilor de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă din acest an riscă să depăşească nivelurile compatibile cu traiectoriile de încălzire a climei necesare pentru respectarea limitei de 1,5 grade Celsius prevăzută în Acordul de la Paris, conform unui studiu.

Anul 2023 a fost cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice, cu un avans "remarcabil", fiind probabil cel mai cald din ultimii 100.000 de ani.

2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade şi o abatere termică de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 - 2010, iar de Crăciun a fost o maximă de 17 grade Celsius, potrivit Ministerului Mediului.

Atingerea obiectivului de zero emisii nete până la jumătatea secolului este considerată în mod convențional ca fiind cea mai mare șansă a umanității de a împiedica creșterea temperaturii Pământului (care a depășit deja cu 1,2 grade Celsius nivelul din perioada preindustrială).

Pandemia de Covid-19 a schimbat modul în care ne gândim la sănătate și a scos la iveală lacune importante în cadrul sistemelor de sănătate.

Organizația Mondială de Meteorologie (OMM) prezice că actualul episod El Niño va dura cel puțin până în aprilie 2024.

Luna trecută a fost cel mai cald octombrie de la începutul înregistrărilor, iar temperatura medie globală ar fi cu 1,7 C peste nivelurile de la sfârșitul anilor 1800.

Calota glaciară din vestul Antarcticii va continua să se topească în acest secol indiferent de cât de mult îşi va reduce omenirea emisiile de gaze care cauzează încălzirea planetei noastre, au descoperit cercetătorii de la British Arctic Survey.

Economistul Peter Elwin consideră că modelul economiei bazată pe creștere constantă a producției trebuie schimbat, deoarece omenirea va pieri în cele din urmă, otrăvită de propria poluare și înfometată pentru că am consumat toate resursele necesare vieții umane.

Mont Blanc, cel mai înalt vârf din Alpi, s-a micșorat cu 2,2 metri din anul 2021. Măsurătorile au fost realizate de o echipă de topografi din cadrul administrației regionale din Haute-Savoie, cu ajutorul unei drone, relatează The Guardian.

Conform unor previziuni apocaliptice ale cercetătorilor, apariția unui nou „supercontinent" ar putea duce la extincția rasei umane și a tuturor celorlalte mamifere, relatează CNN.

Fiecare fracţiune de grad şi fiecare tonă de dioxid de carbon (CO2) contează în limitarea încălzirii globale, a susţinut joi ONU. Criza climatică reprezintă o barieră majoră în calea combaterii foametei, a sărăciei, a bolilor şi a extinderii accesului la serviciile de bază, transmite EFE.

Pe fondul acestui an de foc, numărul și intensitatea fenomenelor extreme precum incendiile de vegetație, furtunile, canicula sau inundațiile, vor crește, atrag atenția climatologii, iar anul viitor ar putea fi și mai rău din aceste puncte de vedere decât anul acesta.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat sâmbătă, la summitul G20, că lumea se confruntă cu o "urgenţă climatică fără precedent", dând ca exemplu inundaţiile din ţara sa, transmite France Presse, potrivit Agerpres.

Japonia a cunoscut, între lunile iunie şi august, cele mai ridicate temperaturi medii înregistrate vreodată în acest arhipelag, a anunţat vineri agenţia niponă de meteorologie JMA.

Ghețarii tropicali din Indonezia, una dintre cele mai rare minuni naturale din lume, se confruntă cu o amenințare iminentă de dispariție. Potrivit agenției de geofizică a țării, acești ghețari ar putea dispărea încă din 2026, fapt grăbit de sezonul secetos prelungit provocat de fenomenul El Niño.

Este probabil ca lumea să se confrunte cu perturbări majore ale aprovizionării cu alimente cu mult înainte ca temperaturile să crească cu 1,5 grade Celsius, a avertizat președintele Conferinței ONU privind deșertificarea.

Temperatura medie din luna iulie a depăşit cu aproximativ 1,5 grade Celsius valorile din perioada preindustrială, un semnal extrem de îngrijorător.

O mare proliferare de alge a colorat un ghețar siberian în „roșu-sângeriu”, iar oamenii de știință ruși avertizează că acest fenomen va duce la topirea mai rapidă a gheții.

Recorduri cu „consecinţe dezastruoase” pentru omenire: iulie 2023 a fost cea mai călduroasă lună întregistrată vreodată pe Terra, a confirmat marţi serviciul european Copernicus, detaliind date care au depăşit toate estimările.

State din America de Sud, acolo unde este acum iarnă, se luptă cu temperaturi nemaiîntâlnite pentru această perioadă. Mercurul din termometre a urcat până la peste 38 de grade Celsius, în condițiile în care în emisfera sudică acum e iarnă.

Apele Oceanului Atlantic de Nord au depășit recordul de temperatură, potrivit datelor preliminare publicate de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA, ale cărei înregistrări au început în anii 1980

De-a lungul lunii iulie, vremea extremă a făcut ravagii pe întreaga planetă, temperaturile atingând recorduri în China, Statele Unite și sudul Europei, declanșând incendii de pădure, penurii de apă și o creștere a numărului de internări în spitale din cauza căldurii.

Caniculă, inundații și incendii. Emisfera nordică pare într-un film despre apocalipsă. Oamenii de știință avertizează că ar putea fi doar o avanpremieră a haosului care va urma dacă poluarea, care încălzește planeta, va continua.

Poate vom face și noi ceva, dar nu înainte de alegeri, căci până atunci mai sunt atâtea picioare de rupt și scandaluri de înfundat dușmanii politici căci chiar, omenește, nu mai e timp de prostii din astea cu sau fără Inteligență artificială pe care să le lăsăm altora, cu banii lor cu tot.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) atenționează că gazele cu efect de seră, împreună cu fenomenul meteo El Niño ar putea accentua schimbarea climatică globală, față de schimbările cunoscute până în prezent.

Ajay Banga noul președinte al Băncii Mondiale, le-a cerut angajaților instituției să dubleze eforturile pentru dezvoltarea sectoarelor defavorizate și protecția mediului.

Inundaţiile devastatoare care au lăsat în luna mai o parte din nord-estul Italiei sub ape au fost cauzate de un eveniment meteorologic care se produce "o dată la două secole", legătura cu schimbările climatice nefiind un factor determinant în acest caz, au afirmat experţi.

Orașul se scufundă în medie cu aproximativ unul-doi milimetri în fiecare an, în principal din cauza greutății clădirilor sale, adevărați zgârie-nori.

O mână de francezi dintr-o localitate nordică pe cale să fie înghițită de mare, Grande-Synthe, jubilează fiindcă instanța administrativă supremă din țara lor, Consiliul de stat, tocmai a somat pentru a treia oară guvernul să ia mai repede măsuri

Valurile de căldură extremă, secetele, inundațiile și furtunile devin tot mai frecvente și mai intense. Energia captată de atmosfera Pământului și de oceane devine ca o băutură carbogazoasă sub presiune.

Criza climatică a avut un impact înfricoșător în Europa anul trecut, valurile de căldură ucigând peste 20.000 de oameni și distrugând recoltele. Raportul Copernicus Climate Change Service (C3S) arată că Europa a suferit în 2022 cea mai fierbinte vară.

Potrivit unui nou raport ONU, lumea se apropie rapid de niveluri catastrofale de încălzire, iar obiectivele internaționale privind clima vor fi imposibil de atins dacă nu se iau măsuri imediate și radicale

Conceptul experimental al „orașelor de 15 minute” a fost preluat de teorii ale conspirației ce redefinesc măsurile de reducere a poluării drept „lockdown-uri climatice”, relatează CNN.