Zilele devin din ce în ce mai lungi. Cine este de vină și ce efecte ar putea avea asupra Pământului
0Zilele de pe Pământ se lungesc încet, dar sigur, din cauza topirii ghețarilor și calotelor glaciare, provocate de schimbările climatice determinate de activitatea umană, arată un studiu recent citat de Science Alert. Aceasta redistribuire a masei planetei încetinește rotația Pământului, iar cercetările sugerează că zilele se lungesc în prezent cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol, o valoare record după milioane de ani.
Deși pare o schimbare nesemnificativă comparativ cu cele 86.400 de secunde ale unei zile, oamenii de știință avertizează că efectele pe termen lung ar putea fi considerabile, afectând tehnologii de comunicații și navigație spațială. Modelele mai pesimiste estimează că, până la sfârșitul secolului, această tendință ar putea crește la 2,62 milisecunde pe secol, depășind influența Lunii asupra duratei zilei.
Aceste descoperiri provin dintr-un studiu realizat de geologi de la Universitatea din Viena și ETH Zurich. Cercetătorii au analizat organisme marine fosilizate numite foraminifere și au dezvoltat un algoritm de învățare profundă pentru a calcula fluxul nivelului mării și durata zilei pe Pământ în ultimele aproape 4 milioane de ani.
„Din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere, putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi putem calcula matematic modificările corespunzătoare ale duratei zilei”, explică Mostafa Kiani Shahvandi, specialist în științe climatice și geofizician la Universitatea din Viena. Foraminiferele, organisme unicelulare care își construiesc cochilii din mineralele apei de mare, acționează ca adevărați indicatori ai climei de-a lungul milioanelor de ani.
Studiul arată că topirea rapidă a ghețarilor și calotelor glaciare determină deplasarea masei planetei de la poli spre ecuator, într-un efect similar cu un patinator care își încetinește rotația prin întinderea brațelor. Această redistribuire a masei contribuie direct la prelungirea zilei.
„Creșterea rapidă a duratei zilei din prezent poate fi atribuită în primul rând influențelor umane și este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani”, adaugă Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich și coautor al studiului.
Studiul consolidează cercetările anterioare și arată că, în trecut, creșteri similare ale duratei zilei au apărut doar în câteva evenimente climatice bruște, când calotele glaciare s-au topit sau au crescut rapid. În schimb, ritmul actual al schimbărilor climatice este mult mai rapid decât orice s-a înregistrat în ultimele milioane de ani.
Din perspectivă tehnică și geofizică, modificarea rotației întregii planete este un semn al impactului uman asupra Pământului, însă consecințele sunt negative, inclusiv prin prelungirea ușoară a zilelor de muncă și posibile perturbări ale infrastructurilor de comunicații și navigație spațială.
Se încarcă comentariile...
