Europa fierbe: 2.300 de morți în doar 10 zile din cauza valului de căldură. Criza climatică face ravagii în marile orașe

Un nou studiu climatic dezvăluie ce mulți refuză să accepte despre încălzirea globală: numărul deceselor s-a triplat în timpul caniculei extreme din iunie 2025.

Oamenii se răcoresc în fântâni publice în timpul valului de căldură din iunie 2025 Foto Profimedia

Valul de căldură a provocat 2.300 de decese în 12 orașe europene, dintre care 1.500 au fost atribuite direct crizei climatice, avertizează oamenii de știință.

Poluarea care încălzește planeta a triplat numărul victimelor în timpul valului de căldură „tăcut, dar devastator” care a cuprins Europa, potrivit unei analize preliminare realizate în 12 mari orașe, citată de The Guardian.

Specialiștii trag un semnal de alarmă asupra unei crize de sănătate publică în creștere, însă adesea ignorată.

Schimbările climatice au transformat valurile de căldură în ucigași tăcuți

Între 23 iunie și 2 iulie, temperaturile ridicate au cauzat 2.300 de decese în marile orașe europene, dintre care aproximativ 1.500 sunt atribuite colapsului climatic, spun cercetătorii. Schimbările climatice au amplificat valurile de căldură, făcând extremele nu doar mai frecvente, ci și mai letale.

Milano a fost cel mai grav afectat oraș, cu 317 dintre cele 499 de decese cauzate de căldură atribuite direct influenței umane asupra climei. Urmează Paris și Barcelona, iar Londra a înregistrat 273 de decese, dintre care 171 sunt considerate legate de poluarea care încălzește planeta.

Două treimi din decesele provocate de valul de căldură, atribuite crizei climatice

Bătrânii sunt cei mai afectați. Temperaturile mai ridicate cu doar 2-3°C pot face diferența dintre viață și moarte.

O analiză rapidă realizată de grupul internațional World Weather Attribution, folosind metode științifice consacrate (dar care încă nu a fost evaluată de experți independenți), arată că criza climatică este responsabilă pentru două treimi din decesele cauzate de valul de căldură care a cuprins Europa la sfârșitul lunii iunie.

Potrivit cercetării, persoanele în vârstă au fost cele mai vulnerabile, 88% dintre decesele asociate schimbărilor climatice fiind înregistrate în rândul celor peste 65 de ani. Oamenii de știință avertizează că valurile de căldură reprezintă un pericol grav, dar adesea subestimat, deoarece victimele mor discret, în locuințe sau spitale, iar tragedia rămâne în mare parte invizibilă în spațiul public și mediatic.

„Valurile de căldură nu lasă în urmă ruine spectaculoase, așa cum o fac incendiile sau furtunile. Impactul lor este invizibil, dar profund devastator. O creștere de doar 2 sau 3 grade Celsius poate face diferența între viață și moarte pentru mii de oameni”, explică Ben Clarke, climatolog la Imperial College London și coautor al studiului.

Orașele europene se confruntă cu temperaturi record și consecințe grave

Cercetătorii au folosit modele epidemiologice pentru a estima numărul deceselor cauzate de căldură în orașe precum Paris, Londra, Madrid sau Roma, în perioada 23 iunie – 2 iulie. Apoi au comparat aceste cifre cu un scenariu ipotetic în care planeta nu ar fi fost afectată de poluarea cu combustibili fosili sau de distrugerea ecosistemelor.

Ei atrag însă atenția că modelele s-au bazat pe date de mortalitate valabile până în 2019 și ar putea să nu reflecte pe deplin capacitatea actuală a populației din marile orașe europene de a se adapta la temperaturile în creștere.

Rezultatele au arătat că, în unele orașe, temperaturile au fost cu până la 4°C mai mari din cauza crizei climatice, ceea ce a dus la peste 1.500 de decese suplimentare. Numărul victimelor a depășit chiar și cel al unor dezastre recente intens mediatizate, precum inundațiile din Spania din 2024, soldate cu 224 de morți, sau inundațiile din nord-vestul Europei din 2021, care au cauzat 243 de decese.

Valurile de căldură, din ce în ce mai mortale în Europa: mii de decese în doar 12 orașe

Studiile anterioare estimau că, în medie, aproximativ 44.000 de persoane mor anual în Europa din cauza căldurii, pe baza datelor din ultimele decenii. Însă noua estimare – 2.300 de decese provocate de un singur val de căldură, în doar 12 orașe – sugerează că vara aceasta ar putea fi deosebit de periculoasă.

Serviciul european de monitorizare a climei Copernicus a anunțat că iunie 2025 a fost a treia cea mai fierbinte lună iunie din istoria măsurătorilor meteorologice globale. În plus, în vestul Mediteranei s-a dezvoltat un val de căldură marină „excepțional”, cu temperatura medie zilnică a mării atingând 27°C – cea mai mare valoare înregistrată vreodată în regiune pentru această lună.

Copernicus atrage atenția și asupra creșterii nopților tropicale – acele nopți în care temperatura nu scade sub 20°C, afectând capacitatea oamenilor de a se odihni. În anumite zone din Spania, au fost înregistrate până la 24 de nopți tropicale, cu 18 mai multe decât media lunii iunie.

Samantha Burgess, director adjunct al serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, avertizează că temperaturile record din zona mediteraneană au intensificat considerabil stresul termic resimțit de populațiile din multe părți ale Europei.

„Într-o lume tot mai caldă, valurile de căldură vor deveni mai frecvente, mai intense și vor afecta un număr tot mai mare de oameni în Europa”, a declarat ea.

Mediterana dă în clocot, la propriu: valurile de căldură record amenință ecosistemele marine

O analiză realizată de Mercator Ocean, organizație non-profit care administrează serviciul marin al programului european Copernicus, arată că aproape două treimi din Marea Mediterană au fost lovite de valuri de căldură marină de intensitate mare sau extremă – cea mai extinsă suprafață afectată vreodată.

Temperaturile ridicate ale apei afectează grav ecosistemele marine: derutează comportamentul peștilor și duc la moartea masivă a plantelor marine care constituie baza lanțului trofic. În ultimii ani, fenomenele de mortalitate în masă au devenit tot mai frecvente, pe măsură ce aceste valuri de căldură au crescut în intensitate.

Karina von Schuckmann, cercetătoare la Mercator Ocean, avertizează asupra unui fenomen îngrijorător: recurența stresului termic marin.

„Un aspect deosebit de alarmant este această reapariție constantă a stresului termic. Cu cât se repetă mai des, cu atât ecosistemele devin mai vulnerabile în fața acestor fenomene extreme”, a explicat ea.