Deșertificarea galopantă a planetei: aproape 40% din suprafața terestră este acum aridă. Ce se poate face
0În ultimele trei decenii, o suprafață cu aproximativ o treime mai mare decât teritoriul Indiei s-a transformat din regiuni umede în zone aride, unde agricultura devine tot mai dificilă, arată cercetările recente.
Zonele aride reprezintă acum 40% din totalul suprafeței de teren de pe Pământ, excluzând Antarctica. Trei sferturi din suprafața terestră a planetei a înregistrat condiții mai uscate în ultimele trei decenii, iar acest fenomen este de așteptat să devină permanent, conform unui studiu realizat de UN Science Policy Interface, un grup de cercetători convocați de Națiunile Unite, relatează The Guardian.
Africa a pierdut aproximativ 12% din PIB din cauza creșterii aridității, între 1990 și 2015, conform raportului. Pierderi și mai mari sunt prognozate: se estimează că Africa va pierde aproximativ 16% din PIB, iar Asia aproape 7%, în următorii cinci ani.
„Regiunile care au devenit tot mai uscate, nu vor mai reveni la starea lor anterioară”
Ibrahim Thiaw, secretar executiv al Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD), a declarat: „Spre deosebire de secete – perioade temporare de precipitații scăzute – ariditatea reprezintă o transformare permanentă și necruțătoare. Secetele au un sfârșit. Însă atunci când clima unei regiuni devine mai uscată, capacitatea de a reveni la condițiile anterioare dispare. Regiunile care au devenit mai uscate, din cauza schimbărilor climatice și a altor factori, nu vor mai reveni la starea lor anterioară, de climat umed sau moderat., iar această schimbare redefinește viața pe Pământ”.
Anumite culturi vor fi deosebit de vulnerabile: în Kenya, producția de porumb ar putea scădea la jumătate până în 2050, dacă tendințele actuale persistă.
Până la mijlocul secolului, două treimi din planetă vor stoca mult mai puțină apă
Zonele aride sunt regiuni unde 90% din precipitații se pierd prin evaporare, lăsând doar 10% pentru vegetație. Conform raportului publicat luni (9 decembrie), până la mijlocul secolului, două treimi din suprafața terestră a planetei va stoca mult mai puțină apă.
Conferința globală organizată la Riyadh se va încheia vineri, 13 decembrie 2024, fiind organizată sub egida Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD). Arabia Saudită, una dintre cele mai aride țări ale lumii, își dorește să folosească această perioadă de negocieri pentru a obține un acord global care să oprească degradarea terenurilor și să înceapă restaurarea regiunilor afectate.
O treime din populația globului trăiește deja în zone aride
Deși găzduiește conferința, Arabia Saudită a părut reticentă să abordeze criza climatică, principalul factor care contribuie la deșertificarea globală. În plus, Arabia Saudită a avut un rol obstructiv la un summit climatic important, desfășurată luna trecută în Azerbaidjan.
Problemele lumii legate de apă devin tot mai acute din cauza eșecului global de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Conform unui studiu al UN SPI (Interfața știință-politică), începând din 2020, aproximativ 30% din populație – adică 2,3 miliarde de oameni la nivel global – trăiau în zone aride, față de doar 22,5% în 1990.
Se estimează că până în 2100, această cifră se va dubla, dacă măsurile de reducere a emisiilor de carbon nu vor fi suficiente. Aproape jumătate din populația Africii trăiește deja în zone aride.
Colapsul climatic, legat de criza mondială a apei
Barron Orr, directorul științific al UNCCD, a declarat: „Pentru prima dată, un organism științific al ONU avertizează că arderea combustibililor fosili provoacă uscarea permanentă a multor regiuni din lume, cu efecte potențial catastrofale asupra accesului la apă, care ar putea duce atât oamenii cât și natura la puncte de cotitură dezastruoase”.
Colapsul climatic este „strâns legat” de criza globală a apei, conform unui număr semnificativ de studii. Totuși, practicile agricole dăunătoare, extragerea excesivă a apei, eroziunea solului și distrugerea vegetației naturale reprezintă, de asemenea, factori esențiali.
Praveena Sridhar, reprezentanta campaniei Save Soil, a subliniat că solurile sănătoase sunt esențiale pentru susținerea vieții pe planetă. Ea a explicat faptul că terenurile care se usucă indică o degradare a solurilor, iar principala cauză a acestui fenomen este activitatea umană: „Agricultura intensivă este principalul factor care contribuie la degradarea solurilor și a terenurilor, amplificând pierderea biodiversității, scăderea capacității de sechestrare a carbonului și agravarea inundațiilor, secetelor și incendiilor de vegetație – probleme care cresc rapid la nivel global”.
Soluțiile împotriva deșertificării globale
Experții au cerut guvernelor să ia măsuri urgente. Mark Maslin, profesor de științe ale sistemului terestru la University College London și care nu a fost implicat în studiu, a avertizat că trebuie acționat rapid, având în vedere dependența noastră de pământ pentru producția de hrană, dar și faptul că încă există soluții ce pot fi implementate: „În primul rând, putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce va contribui la limitarea schimbărilor climatice și a deșertificării globale. În al doilea rând, trebuie să recunoaștem că planeta devine tot mai aridă și să luăm măsuri pentru a încetini acest proces și pentru a ne adapta la el. Avem la dispoziție o gamă largă de soluții: agricultură sustenabilă, gestionarea apei, reîmpădurire și restaurarea habitatelor naturale, precum și educația și conștientizarea publicului. În cele din urmă, este necesar un management eficient la nivel local și național pentru a combate deșertificarea acestei planete vitale pentru viață”.
Kate Gannon, cercetător la Grantham Institute al London School of Economics, a atras atenția că deșertificarea adâncește sărăcia, forțează exploatarea excesivă a resurselor fragile și accelerează degradarea terenurilor, creând un cerc vicios de penurie de resurse, insecuritate a apei și scăderea potențialului agricol: „Aceste comunități, cu cea mai scăzută capacitate de adaptare, se confruntă cu consecințe grave asupra sănătății, nutriției și bunăstării din cauza riscurilor de penurie alimentară, strămutare și migrație forțată. Aceasta nu este doar o nedreptate profundă, ci și o provocare globală”.
Se încarcă comentariile...
