Peste 50.000 de decese asociate căldurii în orașele europene, în vara anului 2026. România, printre cele mai afectate țări

Peste 50.000 de decese asociate căldurii au fost estimate în 854 de orașe europene în vara anului 2026, iar aproximativ două treimi sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om. România se numără printre țările cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii în perioada 2000–2025.

Peste 50.000 de decese sunt asociate căldurii în 2026 Foto: Arhivă

Peste 50.000 de persoane ar fi murit din cauza căldurii în orașele europene în vara anului 2026, potrivit unei cercetări realizate de specialiști de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Imperial College London. Din totalul estimat de 50.391 de decese, 32.619 sunt atribuite încălzirii provocate de activitățile umane, în special prin arderea combustibililor fosili.

Studiul, publicat în revista Nature Health, a analizat temperaturile și mortalitatea asociată căldurii în 854 de zone urbane din 30 de țări europene, incluzând statele Uniunii Europene, Regatul Unit, Norvegia și Elveția. Zonele analizate însumează aproximativ 40% din populația acestor țări.

Cercetătorii estimează că vara anului 2026 a avut cel mai ridicat bilanț al deceselor asociate căldurii din perioada analizată de la începutul anilor 2000, aproape dublu față de cel estimat pentru verile din 2022 și 2003, când au fost înregistrate, potrivit modelelor, aproximativ 29.000, respectiv 28.000 de decese.

Autorii subliniază că cifrele sunt estimări obținute prin modele statistice, nu o numărătoare a persoanelor pentru care căldura a fost consemnată oficial drept cauză a morții.

Aproape o treime dintre decese s-au produs în două săptămâni

Aproape o treime dintre decesele estimate pentru vara anului 2026 s-au concentrat în intervalul 17 iunie – 1 iulie. În această perioadă, temperaturile medii zilnice din regiunea analizată au fost cu peste cinci grade Celsius mai mari decât media perioadei 1991–2020.

Valurile de căldură au afectat în special vestul și sudul Europei. În vestul continentului, temperatura medie a fost cu aproximativ 2,9 grade Celsius peste media de referință, iar în unele zile diferența față de valorile obișnuite pentru acea perioadă a ajuns la 12 grade Celsius.

Efectele temperaturilor extreme s-au resimțit și în nordul Europei, în regiuni care au avut în mod tradițional veri mai răcoroase. În Regatul Unit, cercetătorii au estimat aproximativ 4.500 de decese asociate căldurii în cele 135 de zone urbane incluse în analiză.

Persoanele în vârstă au fost cele mai afectate, însă impactul nu s-a limitat la această categorie. Aproximativ 6.000 dintre decesele estimate în toate zonele analizate au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârste sub 65 de ani.

România, printre țările cele mai afectate

România se află printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii, conform unui studiu separat, realizat de aceeași echipă de cercetători pentru perioada 2000–2025.

În clasamentul celor 30 de țări analizate, Croația a înregistrat cea mai ridicată mortalitate suplimentară standardizată asociată căldurii, cu o medie estimată de 327 de decese la un milion de locuitori. Malta s-a situat pe locul al doilea, cu 226 de decese la un milion de locuitori, iar România a ocupat locul al treilea, cu 223 de decese la un milion de locuitori.

Și Bucureștiul s-a aflat printre capitalele europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii în aceeași perioadă. Capitala României a înregistrat o medie anuală estimată de 268 de decese la un milion de locuitori, fiind depășită de Zagreb, cu 314, și urmată de Roma, cu 241.

Cercetătorii au constatat că sudul și sud-estul Europei au fost regiunile cele mai afectate în perioada analizată. Potrivit studiului, acest tipar este explicat în principal prin temperaturile ambientale persistent mai ridicate din aceste zone.

Schimbările climatice au amplificat efectele căldurii

Pentru a estima contribuția schimbărilor climatice la mortalitate, cercetătorii au comparat temperaturile din vara anului 2026 cu cele care ar fi fost de așteptat într-un scenariu ipotetic fără încălzirea provocată de activitățile umane. Au combinat apoi datele despre temperatură cu informațiile privind relația dintre temperaturile zilnice și mortalitate, precum și cu date despre populație și structura pe vârste.

Diferența dintre mortalitatea estimată în condițiile climatice reale și cea calculată pentru scenariul fără încălzire provocată de om a fost folosită pentru a determina numărul de decese atribuibile schimbărilor climatice.

Rezultatele arată că aproximativ două treimi dintre decesele asociate căldurii din vara anului 2026 pot fi atribuite încălzirii provocate de activitățile umane. Cercetătorii avertizează însă că estimările se referă doar la orașele incluse în analiză și nu surprind toate decesele asociate căldurii din Europa.

Autorii subliniază că rezultatele evidențiază necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și a unor măsuri de adaptare la temperaturile extreme. Printre acestea se numără sistemele de avertizare privind riscurile pentru sănătate, îmbunătățirea condițiilor din locuințe și unitățile medicale, precum și extinderea spațiilor verzi și a zonelor umbrite în orașe.

Potrivit cercetătorilor, temperaturile extreme reprezintă un risc tot mai mare pentru sănătatea publică, iar protejarea persoanelor vulnerabile trebuie să fie însoțită de măsuri care să limiteze încălzirea globală.