aderare romania spatiul schengen - ultimele știri

Forțele politice anti-UE cresc în România, deși cifrele arată că nivelul de trai a crescut și am depășit la PIB țări precum Ungaria sau Croația. Economistul Radu Nechita, co-autor al unui studiu despre România la 17 ani de la aderare, susține că dezamăgirea are legătură cu clasa politică.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a susţinut că aderarea completă a României la spaţiul Schengen este un proces ireversibil, care trebuie finalizat în anul 2024 cu extinderea acquis-ului Schengen și la frontierele terestre.

Preşedintele PPE, Manfred Weber a precizat, pentru „a fi clar pentru toată lumea”, că PPE susţine extinderea Spaţiului Schengen, prin aderarea României şi Bulgariei, două ţări care ar trebui „să intre imediat în Schengen, cu drepturi depline”, ca răspuns la poziționarea partidului lui Karl Nehammer.

ÖVP, partidul cancelarului austriac Karl Nehammer, nu se opune aderării complete a României și Bulgariei la Schengen doar prin deciziile luate la nivel guvernamental, ci și în plan politic, unde nu vor să voteze programul electoral al PPE, inclusiv din cauza extinderii.

Președintele PPE, Manfred Weber, a declarat că familia politică europeană sprijină deplin aderarea completă la Schegen, precizând că liderul de la Viena, Karl Nehammer, va trebui să dea explicații despre poziționarea când vine în martie la București.

Președintele Klaus Iohannis, a declarat, miercuri, înaintea discursului din plenul Parlamentului European, că a discutat cu șefa legislativului, Roberta Metsola, inclusiv despre continuarea eforturilor pentru aderarea completă la Schengen, nu doar cu frontierele aeriene.

Europarlamentarul Victor Negrescu susține că începând cu luna martie, principala victorie a României constă în faptul că devine parte în procesul decizional al spaţiului Schengen, fiind solicitat totodată continuarea sprijinului european pentru aderarea completă la spațiul de liberă circulație.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan susține că trebuie continuate negocierile pentru o aderare completă la spațiul Schengen, iar modul de gestionare a frontierelor aeriene va da argumente în plus pentru acest lucru, însă a refuzat să avanseze un orizont e timp în care ar putea avea loc următorul pas.

Liderii PSD și cei din PNL au subliniat importanța intrării parțiale în Schengen, însă nu fără a puncta faptul că acest lucru s-a datorat în primul rând formațiunii din care fac parte, în unele cazuri fiind lansate inclusiv atacuri la partenerii de guvernare.

Calendarul aderării complete la spațiul Schengen, adică inclusiv cu frontierele terestre, e încă incert, însă surse politice susțin pentru „Adevărul” că vor fi purtate discuții pentru bifarea acestui obiectiv în a doua jumătate a anului 2024, după alegerile la nivel european.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP) susține că România nu poate avea o decizie pe Schengen mai devreme de 24 ianuarie, atunci fiind stabilit următorul Consiliu JAI, precizare în contextul discuțiilor despre definitivarea negocierilor privind spațiul de liberă circulație, cel puțin pe componenta aeriană.

Cotidianul austriac Der Standard notează că în spatele schimbării opiniei Guvernului de la Viena pe tema Schengen au fost inclusiv diplomați americani, aceștia purtând discuții cu politicienii din Austria.

Austria și Belgia sunt țările care au precizat înainte de Consiliul JAI că nu e momentul oportun pentru a extinde spațiul Schengen, în timp ce privirile sunt ațintite și către Olanda, care se opune pentru moment aderării Bulgariei, țară cuplată cu România în cazul unui vot.

Nicole de Moor, secretar de stat pentru Migrație în cadrul Ministerului de Interne din Belgia, a declarat, înainte de Consiliul JAI de marți, că înainte de a extinde spațiul Schengen, mai întâi ar trebui reformat acesta, nu doar sistemul de migrație.

La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 4 şi 5 decembrie, pe a cărui agendă provizorie se află şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, nu va exista un vot pe acest subiect, potrivit informațiilor „Adevărul”. Discuția e posibil să fie reluată la finalul lunii.

Tema aderării României la Schengen figurează pe ordinea de zi a viitorului Consiliu JAI, reprezentanții Puterii fiind optimiști privind șansele de succes ale țării noastre până în ultimul moment, în ciuda opoziției Austriei.

Tema aderării figurează pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 5 decembrie, fiind pusă mențiunea „posibil” în ceea ce privește votul, cu toate că Viena a transmis că în continuare se opune extinderii zonei de liberă circulație.

Ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a anunțat că țara sa se va opune în continuare extinderii spațiului Schengen, motivul fiind problemele din interiorul acestui spațiu, nu cele două state, potrivit Die Presse.

Colaborarea în domeniile economic, apărare și securitate, precum și în ceea ce privește dosarele europene au fost principalele teme ale întrevederii între premierul Marcel Ciolacu și noul ambasador al Republicii Franceze în România, Nicolas Warnery.

Premierul Marcel Ciolacu susține că România trebuie să încerce aderarea la Schengen prin toate mijloacele și a solicitat celor din Partidul Popular European să-l excludă pe cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care se opune primirii României în spațiul de liberă circulație.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că „mai degrabă informal” se discută despre varianta decuplării de Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen, însă a subliniat faptul că „de departe cea mai bună variantă” este ca România și Bulgaria să intre împreună.

Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis va efectua o vizită oficială în Belgia, miercuri, urmând a se întâlni cu premierul Alexander De Croo, dar și cu regele Philippe.

Președintele României, Klaus Iohannis, a afirmat că sunt continuate negocierile pentru aderarea la Schengen, însă Austria nu dă semne că ar ceda. Șeful statului nu s-a declarat susținătorul unei forțări a unui nou vot, pentru ca apoi să atace decizia la CJUE.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, rămâne inflexibil și a subliniat, de față cu omologul bulgar, că extinderea spațiului Schengen este „imposibilă” în acest moment. În același timp, specialiștii avertizează privind posibila creștere a euroscepticismului.

România discută cu Austria pe tema aderării la Spaţiul Schengen, iar acest dialog este purtat şi de către partenerii din Uniunea Europeană ai ţării noastre, potrivit ministrei Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

Reprezentanții PSD și PNL, adică din partidele Coaliției de guvernare, sunt optimiști privind un posibil vot, cu rezultat pozitiv, privind intrarea României în Schengen, deși încă sunt mai au unele rezerve privind rezolvarea acestei teme până la finalul lui 2023.

Președinta Ungariei, Katalin Novak, a reiterat faptul că statul pe care îl reprezintă va face toate eforturile necesare pentru primirea României în Schngen, în timpul președinției maghiare a Consiliului UE, dacă țara noastră nu va adera până în a doua jumătate a anului 2024.

Ultimul barometru al Avangarde la comanda PSD arată că majoritatea românilor chestionați (28%) ar vrea ca statul să boicoteze companiile austriece care își desfășoară activitatea în România.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că atât timp cât este prim-ministru nu o să accepte ca românii să fie în continuare „umiliţi” de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prin opoziţia asupra intrării României în Schengen, menţionând că poziţia acestuia este de „neacceptat".

Președintele României, Klaus Iohannis, a precizat că autoritățile trebuie să analizeze foarte bine varianta acționării în instanță a Austriei, însă dacă aceasta e singura variantă posibilă să fie tranșată tema Schengen, „cu siguranță” țara noastră trebuie să treacă la fapte.

Cătălin Predoiu, ministrul de Interne al României, susține că România are „atuuri” pentru a putea intra în Schengen, însă nu este în regulă să fie avansate termene clare. În responsabilitatea lui Predoiu stă pregătirea votului din Consiliul JAI, for care se pronunță pe tema spațiului comunitar.

Europarlamentarul Rareș Bogdan lansează un nou atac la adresa Austriei, stat care s-a opus extinderii Schengen și despre care liberalul susține că ar trebui mustrat prin instituirea unui mecanism de cooperare și verificare.

Premierul României, Marcel Ciolacu, vrea să dea în judecată Austria la Curtea Europeană, pentru despăgubiri, în cazul în care guvernul austriac va insista în continuare asupra veto-ului privind aderarea României la spaţiul Schengen, a anunțat demnitarul român într-un interviu pentru Der Standard.

Guvernanții de la Viena sunt de neclintit pe tema extinderii Schengen. La apelul liderilor europeni, ministrul de Interne austriac a subliniat că nu are niciun sens discuția despre includerea unor noi state, fiind nevoie de mai multe controale la frontiere.

Liderul eurodeputaților PNL, Rareș Bogdan, a reproșat liderilor europeni că vin doar cu promisiuni fără acoperire, în timp ce România este în continuare în afara spațiului Schengen, iar cancelarul Austriei sfidează nu doar România, ci și liderii UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cere integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen „fără nicio altă amânare”, precizare făcută în discursul anual privind starea UE.

Executivul de la București ar vrea ca statul român să fie despăgubit de Bruxelles după ce Austria s-a opus intrării României în Schengen, ceea ce afectează atât marii transportatori, care întârzie livrările, dar și cetățenii obișnuiți.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunţat că România doreşte să ceară despăgubiri pentru pierderile transportatorilor din cauză că ţara noastra nu a intrat în Schengen, fiindcă Austria s-a opus aderării şi a menţionat că impactul financiar pentru acest lucru este de 2% din PIB.

Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Belgiei, Hadja Lahbib, aflată în vizită la Bucureşti, a declarat că România reprezintă „un partener privilegiat" în Europa de est, fiind 220.000 de români în Belgia, dintre care 30.000 și cu cetățenie a acestui stat.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut miercuri, o întrevedere cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, înainte de Summitul Inițiativei celor Trei Mări, fiind abordată inclusiv tema aderării țării noastre la Schengen, pe care oficialul de la Viena o susține.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, în fața diplomaților români, faptul că pentru țara noastră rămâne o prioritate aderarea la spațiul Schengen, iar un alt „obiectiv major” este cel de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, susține că datoria reprezentanților Guvernului este de a face tot posibilul pentru a convinge Austria să nu mai blocheze aderarea României la Schengen, fără a da însă un termen privind tranșarea dosarului.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a avut o întrevedere cu Kyriakos Mitsotakis, omologul elen, cu ocazia vizitei oficiale desfășurate la Atena, la invitația premierului grec, fiind discutate atât problematici specifice, dar și teme generale, precum sprijinirea Ucrainei.

Până la începutul lunii august, 1.385 de traficanți de persoane străini au fost eliberați din închisorile maghiare, anunță portalul 24Hu, care citează Comandamentul Național al Penitenciarelor (BvOP). Motivul: îngrijirea deținuților costă prea mult.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că prin organizarea Forumului de Afaceri Româno-German va avea loc o consolidare a „trendului ascendent al cooperării” dintre România și Germania, pentru a atrage noi investiții din occident în sectoare-cheie ale țării noastre.

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu, prin care se propune invalidarea veto-ului Austriei privind extinderea spațiului Schengen, a fost înregistrat oficial la Parlamentul European, urmând să fie discutat în legislativul european.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că România se poate baza pe sprijinul Ungariei pe tema Schengen, Budapesta putând să repună subiectul pe agendă din iulie, când preia președinția UE.

Premierul României a precizat că nu a apucat să discute cu omologul din Austria, țară care se opune aderării țării noastre la Schengen, pe tema primirii în acest spațiu, „în perioada următoare”, fiind optimist, dată fiind deschiderea celorlalte state.

Cancelarul Germaniei a subliniat, în conferința de presă comună cu premierul României, că oferă tot sprijinul necesar ca țara noastră să fie primită în spațiul Schengen, fiind adresate mulțumiri pentru comportamentul Bucureștiului, în urma declanșării războiului din Ucraina.

Guvernul de la Madrid își asumă responsabilitatea de a sprijini aderarea României și Bulgariei la Schengen, în programul său pentru președinția UE din următoarele luni (iulie-decembrie).

Deputații europeni solicită Consiliului să fie de acord cu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Premierul României a anunțat că a discutat cu omologul de la Sofia, Nikolai Denkov, despre cooperarea economică, cea privind frontierele, dar mai ales despre modul cum să abordeze tema aderării la Spațiul Schengen.

Extinderea Schengen e tot mai puțin probabilă în 2023, în condițiile în care terenul nu este pregătit pentru Consiliul JAI din iunie, iar acum și Spania, care preia președinția Consiliului UE, se confruntă cu instabilitate politică

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, miercuri, omologului german, Frank-Walter Steinmeier, aprecierea pentru susţinerea fermă a Germaniei în subiectul aderării României la Schengen şi şi-a exprimat speranţa că țara noastră va fi primită în acest grup.

Presa de la Viena susține că România ar putea bloca Austria în demersul de preluare a șefiei OSCE, dacă nu cedează pe tema Schengen. Specialiștii, dar și politicienii consultați de „Adevărul” susțin că metoda poate fi utilă, dar Bucureștiul să nu se bazeze doar pe aceasta.

România arată în aceste zile „cartonașul turcesc în meciul cu Austria”. "Totul se desfășoară relativ discret și fără megafon. Dar cine vrea să audă, poate auzi", notează publicația austriacă.

După ce în 2022 s-a opus aderării României la Schengen, ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a prezentat, marţi, la Viena, o situaţie care arată că anul trecut în Austria ar fi fost reținuți cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, o parte fiind români.

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, vine în prima vizită la București de când Viena s-a opus intrării României în Schengen. Are loc o „dezghețare” a relațiilor, dar nu va fi avansată vreo dată pentru aderare, susțin surse guvernamentale.

Președintele Camerei Deputaților susține, după întrevederea cu cancelarul Germaniei, că a transmis că țara noastră poate fi o soluție pentru mutarea activității companiilor germane afectate de războiul din Ucraina.

Olaf Scholz a subliniat, în declarația de presă comună cu Klaus Iohannis, că țara sa sprijină aderarea României la Schengen și că va face lobby pentru ca țara noastră să fie primită în acest spațiu.