Guvernul trece în ofensivă pe tema Schengen: vrea despăgubiri pentru blocajul aderării. Ce alte demersuri sunt făcute

0
Publicat:

Executivul de la București ar vrea ca statul român să fie despăgubit de Bruxelles după ce Austria s-a opus intrării României în Schengen, ceea ce afectează atât marii transportatori, care întârzie livrările, dar și cetățenii obișnuiți. Un demers similar a fost cerut de Parlamentul European.

Grindeanu a fost cel care a anunțat că Guvernul ar vrea despăgubiri FOTO Inquam Photos
Grindeanu a fost cel care a anunțat că Guvernul ar vrea despăgubiri FOTO Inquam Photos

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a fost cel care a venit cu anunțul în cadrul unui interviu la Prima News. „Am cerut colegilor mei şi până mâine la prânz (n.r. – luni) să îmi prezinte o situaţie şi voi cere şi aceste sume sau statul român cred că ar fi bine să le ceară legate de costurile pe care le-au avut transportatorii pentru că nu am intrat în Schengen”, a precizat prim-vicepreședintele executiv al PSD. Demnitarul nu a putut da detalii despre cum are loc evaluarea pierderilor. „O să o calculeze colegii mei, discutând foarte mult cu operatorii. Le-am cerut de la jumătatea săptămânii care se încheie astăzi, iar mâine la prânz îmi vor prezenta din punctul de vedere al operatorilor de transport, pentru că îmi este greu să fac calculele pe ce înseamnă taxe, e treaba Vămii, orele pierdute în vămi”, a mai precizat Sorin Grindeanu. Ceea ce a avansat Grindeanu a fost un procent, subliniind că, din ce știe de la premierul Marcel Ciolacu, impactul neintrării României în Schengen e de 2% din PIB.

Contactați pentru noi informații, cei de la Ministerul Transporturilor au precizat că nu sunt gata calculele. „Calculau de zor colegii”, a fost răspunsul purtătorului de cuvânt al Ministerului Transporturilor, Alin Șerbănescu, întrebat dacă sunt gata toate datele. Până la închiderea ediției, MT nu venise cu vreo nouă comunicare pe subiect.

Chestionat cu privire la cine va face sesizarea, reprezentantul Ministerului Transporturilor a precizat: „În mod normal, Guvernul ar trebui să facă sesizarea. Nu avem doar noi (n.r. – probleme legate de despăgubiri). Avem și Ministerul Economiei, și de Finanțe”. De altfel, Șerbănescu a punctat faptul că prejudiciile nu au fost aduse doar Ministerului Transporturilor, ci „economiei în ansamblu”.

Parlamentul European a luat fața Guvernului

Însă înainte ca Ministerul Transporturilor, organism al Guvernului României, să ridice problema, tema a fost atacată frontal la nivel european. Iar aici e vorba de Parlamentul European, care la 12 iulie a adoptat o rezoluție în care eurodeputații au subliniat că împiedicarea intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen are consecințe economice și asupra climei prin menținerea celor două în afara zonei de liberă circulație. Conform documentului PE, 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controlul la frontiere. În rezoluție e punctat faptul că românii și bulgarii „sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, sarcini birocratice excesive și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din țările membre ale spațiului Schengen”. Dacă despre impactul financiar nu erau date concrete despre România, despre „cozile la frontierele vestice” se spunea că sunt de 25 de kilometri, ceea ce înseamnă zile de așteptare cu mărfurile.

Prin urmare, Parlamentul European a îndemnat Comisia să înceapă evaluarea costurilor neaderării și să vadă care sunt opțiunile pentru a acorda compensații financiare celor două state, iar calculul să fie făcut începând cu anul 2011. Mai mult, tot Parlamentul European îndemna Comisia Europeană să ia în calcul sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CJUE, sesizată de un eurodeputat PPE

Europarlamentarul român Eugen Tomac (din PMP, parte a Partidului Popular European) a contestat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) decizia Consiliului JAI prin care României i s-a respins intrarea în Schengen. Mai exact, Tomac a cerut CJUE să constate nelegalitatea deciziei Consiliului JAI în urma votului de pe 8 decembrie 2022. De asemenea, acesta a cerut ca demersului său să se ralieze și companiile care se consideră afectate din punct de vedere financiar în urma refuzului accederii la Schengen.

Șansele pentru intrarea în Schengen

România are tot mai puține șanse să mai prindă aderarea la Schengen în acest an. Următorul Consiliu Justiție și Afaceri Interne, organismul unde este dat votul decisiv, este programat pe 28 septembrie. Deocamdată nu e stabilită agenda reuniunii, urmând ca ea să fie convenită de către ambasadorii statelor membre la UE, cu o săptămână înainte. Un alt Consiliu JAI e pe 19 octombrie, iar ultimul este în zilele de 4-5 decembrie. Pentru moment, Austria se opune extinderii Schengen, fără vreun semnal că ar ceda prea curând.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite