Școlile care reușesc să nu îngroașe numărul șomerilor pe piața muncii. „Am renunțat și la textile-pielărie. Pe copii nu-i atrăgea”
0Într-o vreme în care angajatorii se plâng de faptul că găsesc din ce în ce mai greu personal calificat, și în niciun caz printre absolvenți, sunt școli care atrag și care specializează cu adevărat tinerii. Până să ajungă aici au trecut prin încercări și s-au adaptat.
Școlile fără emoții la formarea claselor au renunțat, rând pe rând, fie la profiluri teoretice, fie la meserii depășite. Au fost și școli de arte și meserii, și grupuri școlare, acum sunt licee tehnologice și pregătesc muncitori calificați în meserii care nu produc șomeri pe piața muncii. Este cazul a două licee, unul din mediul rural, un altul din urbanul mic. Furnizează profesioniști în domeniul ospitalității, industriei alimentare, economic și chiar industrie, iar mulți dintre elevi câștigă primii bani încă de pe băncile școlii.
Pe elevi și pe profesori i-am întâlnit la o competiție gastronomică organizată, pentru al patrulea an la rând, de Muzeul Județean Olt, la Casa „Gunka și Spiru Vergulescu”. „Extemporal la gastronomie. Savoare în bucătărie – Arta servirii” i-a pus în competiție pe elevii a cinci licee (Liceul Tehnologic „Tănase Constantin” Izvoarele, Liceul Tehnologic nr. 1 Balș, Liceul Economic „P. S. Aurelian” Slatina, Liceul tehnologic „Matei Basarab” Caracal, Liceul Teoretic „Ștefan Diaconescu” Potcoava) care au profil alimentație publică, fiind ediția cu cele mai multe echipe participante.
„Vin total schimbați de acolo”
Liceul Tehnologic „Constantin Tănase” este o școală aflată în mediul rural, la aproape 30 de km de oraș, la Izvoarele, în județul Olt. Pregătește profesioniști în domeniul brutăriei și patiseriei, dar și ospătari. Elevii din zonă care vor să urmeze un liceu teoretic pleacă din sat, cei care vor să învețe o meserie aleg liceul din Izvoarele. Și puțini dintre cei rămași acasă regretă. Liceul are parteneriate cu o entitate care colaborează cu hoteluri de top din zona montană, iar elevii ajung să exerseze meseria, chiar și din primul an de studiu, la locul de muncă. Învață de toate, chiar mai mult decât profilul pentru care au optat.
N-a fost însă dintotdeauna așa. Școala a avut și profil agricultură, dar și confecții textile - pielărie. S-a renunțat rând pe rând, atunci când s-a dovedit că nu atrăgeau și era din ce în ce mai greu să-și atragă elevii după gimnaziu.
„Vin la noi elevi și din alte localități. Noi avem Școala Gimnazială Alimănești, care este structura noastră, avem Izvoarele, dar vin și din Vâlcele, Mărunței și Bălănești. Avem un bazin al elevilor destul de mare, cumva, pentru o școală din mediul rural”, precizează directoarea Liceului Tehnologic „Tănase Constantin” din Izvoarele, Eugenia Ionela Mateșică. Aici nu se pune problema că nu s-ar putea forma clasele, din contră. În fiecare an realizează câte trei clase de profesională, bucătar-patiser. Școala are dotarea necesară, prin PNRR s-a cumpărat tot ce și-au dorit profesorii și instructorii de practică în atelierul de brutărie-patiserie pentru a-și putea desfășura activitatea la standarde, însă elevii sunt din primul an cu gândul la practica la agenții economici.
„Copiii sunt dornici, ei ar vrea să facă în fiecare săptămână practică. Teoria ca teoria, dar vor să pună în practică cunoștințele dobândite în cadrul orelor de teorie. Avem un atelier în cadrul școlii. Avem și contracte cu agenții economici, dar nu ni-i pot primi pe toți, primesc doar o parte, efectivul fiind mare”, explică Alina Firescu, maistru instructor. Contactul cu personalul din societățile care îi găzduiesc pentru practică este o experiență de viață, nu doar o ocazie de a se pregăti profesional.
„Cu noi sunt obișnuiți de la ore, la agenții economici sunt un pic mai temători. Sunt regulile diferite în unitățile de alimentație. Își dau seama și de condițiile pe care trebuie să le respecte când vor ieși pe piața muncii. Pe când cu noi sunt mai familiarizați, să zicem așa. Agenții economici sunt dornici să aibă așa copii pe piața muncii, pentru că, vă dați seama, sunt copii pregătiți”, adaugă Firescu. Visul fiecărui elev este să ajungă să facă practică în unitățile hoteliere din zona montană. Mulți aleg să rămână și după absolvire, își fac planuri pe termen lung, se gândesc cum să-și cumpere case în zonă, dezvăluie Mateșică.
„Ei merg și în timpul practicii comasate în hoteluri la munte și acolo trec un pic de granița aceasta a specializării de brutar-patiser. Merg și pe partea de bucătărie, de ospătărie. Le combină și sunt din ce în ce mai încântați. Vin total schimbați de acolo, ca oameni în primul rând, pentru că relaționează mult. Chiar din anul I se duc, cu acordul părinților, evident, cu toată documentația în regulă. Și vin total schimbați și pe noi ne bucură lucrul acesta”, mai spune directoarea liceului.
Pe timpul practicii comasate primesc o bursă de 1.600 lei, o sumă importantă pentru un adolescent, cu atât mai mult cu cât acesta înțelege că este rodul muncii lui. Se pot adăuga și alte sume, în funcție de cât de impresionați sunt hotelierii de munca tinerilor.
„Avem elevi care au apărut în filmulețe de promovare ale unor hoteluri, în Poiana Brașov”, precizează și profesorul de alimentație publică Florin Dogeanu. E vorba de hoteluri de trei, patru și chiar cinci stele. „Au contact acolo cu tot felul de oameni, învață regulile din HORECA. Asta îi formează și ca personalitate”, spune și profesoara Viki Roșoga.
Părinții copiilor sunt și aceștia mulțumiți și văd ca pe o mare realizare faptul că tinerii nu vor avea probleme să-și găsească locul pe piața muncii după absolvire. Chiar mai mult, câștigă încă de la debut peste salariul minim. Cei mai mulți își continuă și studiile după anul III de școală profesională, la liceu- seral.
„În sistemul de învățământ este o reprofilare permanentă a cadrelor didactice”
Liceul cu profil tehnologic din Izvoarele a trecut, ca multe alte licee, prin perioada în care se mențineau perioade lungi de timp calificări neatractive, pe considerentul că există cerere pe piața muncii (variantă oficială), însă în fapt și pentru că existau profesori cu anumite calificări.
„Noi tot timpul cerem clase în plus. Anul acesta a fost bine. Când am debutat noi cu școala de arte și meserii profilul era textile-pielărie. Era destul de greu să fie interesați. Înainte fusese agricultură, iarăși o specializare care nu a atras. Și ulterior am renunțat și la textile-pielărie, pentru că nu-i atrăgea pe copiii noștri (n. red. - absolvenții de gimnaziu din localitate), în primul rând. Am mers o vreme în paralel și în cele din urmă am renunțat la textile”, precizează prof. Mateșică. Directoarea recunoaște că și în școala pe care o conduce se punea problema titularilor pe anumite catedre. Treptat s-au pensionat și s-a realizat trecerea. Astăzi, mai spune Mateșică, a devenit extrem de greu să faci abstracție de meseriile atractive, așa că se adaptează profesorii.
„Acum, ce se întâmplă în sistemul de învățământ este o reprofilare permanentă a cadrelor didactice. Este adevărat că pentru școlile profesionale se duce lipsă de maiștri. Noi tot timpul am avut posturi pe care ne este greu să le acoperim. Dar această criză se manifestă în tot sistemul de învățământ, ați văzut că sunt posturi scoase la concurs și nu se prezintă candidați”, a mai precizat Ionela Mateșică.
Practică în Grecia și Portugalia
O experiență similară are și Liceul Tehnologic nr. 1 Balș, un liceu care se bate cu liceele teoretice. A și avut, de altfel, mate-info și filologie în ofertă nu cu mulți ani în urmă. Astăzi în schimb pregătește tehnicieni în domeniul economic și în domeniul alimentației publice - la liceu, iar la școala profesională are cele mai solicitate clase de învățământ dual din județ, grație parteneriatului cu o puternică firmă românească producătoare de sisteme de ferestre și uși din PVC.
Vorbind de experiențe, Ionela Drăghici, profesor de alimentație publică și turism, spune că școala caută să-i implice pe elevi în cât mai multe activități care să-i familiarizeze cu ce vor avea efectiv de făcut după absolvire.
„Anul acesta am primit o invitație la București, un concurs culinar, pe 20 noiembrie. O să facem două echipe și o să mergem și acolo, am zis să vadă cum se lucrează la un alt nivel. Vor fi și licee de profil, dar și mari bucătari din țară care fac demonstrații”, a menționat Drăghici.
Copiii au trecut de multă vreme de perioada în care să privească cu teamă astfel de experiențe. Fac stagiile de practică în atelierul școlii, dar și la unități de profil, iar unii dintre ei își câștigă muncind banii de buzunar.
„Mulți dintre ei lucrează. Domnișoara de lângă mine a lucrat în weekend, sâmbătă merge din nou la un alt eveniment”, mai spune profesoara. Eleva este în clasa a XI-a, la profil gastronomie, însă lucrează câteva ore pe săptămână ca ospătar. Câștigă uneori și 800 lei pe săptămână, iar ca ea mai sunt și alți colegi.
Calificările pe care le are acum școala fac unitatea de învățământ deosebit de atractivă. „Vin copiii. Avem clasele pline, maximum, 26 de elevi. Clasele se fac în fiecare an. Nu am redus planul de școlarizare. Avem și tehnician în activități economice, tehnician în comerț. Avem și clasele de dual. S-a adaptat școala. Am avut mate-info, a fost și filologie acum mulți-mulți ani, și am dat teoreticul pe cerințele pieței, ne adaptăm. Cei care sunt pe tehnician activități economice aș putea să spun că 90% merg pe facultate, iar cei pe tehnician în gastronomie intră direct pe piața muncii, în oraș la noi, în alte zone sau pleacă din țară tot ca bucătari. Și la fel și cei care sunt pe comerț”, a adăugat profesoara Ionela Drăghici.
Oricât de încântați ar fi elevii de practica la agenții economici, toți își doresc experiență în afara țării. În ultimii patru ani unii au avut astfel de oportunități, prin programele cu finanțare europeană. Au făcut stagii de practică în Portugalia, în cazul unuia dintre proiecte, respectiv în Grecia, într-un altul.
„Au fost foarte încântați, au prins experiență și acum așteaptă alte proiecte”, a conchis Drăghici.
Se încarcă comentariile...
