Rusia amenință România și o acuză că împinge lumea spre un nou război mondial. „Indivizi cu conexiuni în KGB și GRU au acționat aici”
0Rușii acuză România că acționează la comandă pentru a împinge lumea spre un Al Treilea Război Mondial. Profesorul Cristian Nițoiu, expert în politicile Rusiei la Universitatea Loughborough din Londra, analizează, pentru „Adevărul”, riscurile pe care le implică acțiunile subversive ale Rusiei în România.
Acțiunile Rusiei în România și în statele aliate s-au întețit în ultimii ani, parte a unui război hibrid pe care Kremlinul îl poartă încă din anii ‘50 ai secolului anterior cu țările NATO. Ca parte a războiului hibrid, Rusia încearcă să puncteze într-un război informațional care găsește de multe ori nepregătite statele europene. Cel mai recent, luni, 22 decembrie, Ambasada Rusiei la București a acuzat România că vrea să declanșeze Al Treilea Război Mondial.
Într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei de la București este extras un fragment dintr-un interviu al directorului celui de-al Doilea Departament European al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Iuri Pilipson, în care acesta se referă la Strategia Națională de Apărare a României. Pilipson spune că autorii strategiei de securitate a României greșesc atunci când indică faptul că Rusia ar constitui o amenințare pentru București.
Ce au spus rușii
„În realitate, amenințarea la adresa securității naționale a României nu este Rusia, așa cum se afirmă în documentul menționat, ci urmarea de către București a unui curs agresiv și aventurist al UE și NATO, ale căror conduceri, la rândul lor, sunt dispuse, de dragul propriilor interese egoiste, să aducă lumea în pragul celui de-Al Treilea Război Mondial. Este puțin probabil ca aceste persoane să conștientizeze adevăratul sens al unei asemenea perspective sumbre”, spune oficialul rus, într-un fragment de interviu selectat și postat pe Facebook de personalul Ambasadei Rusiei la București.
Profesor de științe politice la Universitatea Loughborough din Londra și expert în probleme ce țin de Rusia, Cristian Nițoiu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ar trebui să ne așteptăm în perioada următoare din partea Rusiei și care sunt vulnerabilitățile României.
În opinia sa, Rusia reprezintă o amenințare la adresa României, însă nu există indicii care să sugereze faptul că Kremlinul ar intenționa să declanșeze o invazie. În același timp, profesorul român nu este de acord cu comparația făcută tot mai frecvent de unii analiști de politică internațională, care fac o paralelă între situația din prezent și anii dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cât de mult seamănă situația actuală cu cea dinainte de al Doilea Război Mondial
„Chiar dacă mulți văd o situație asemănătoare cu cea din acei ani, eu cred că există diferențe. Și aș porni de la întrebarea dacă Rusia mai e foarte interesată de România, dacă chiar e esențială România pentru Rusia în momentul de față sau nu? Și cât de mari sunt riscurile? Pentru că eu nu cred că putem compara situația de atunci cu cea de acum, pentru că România, în acel moment, avea în componența sa câteva teritorii pe care fosta Uniune Sovietică considera că îi aparțin de drept și că este legitim să aibă pretenții asupra acestora. Mă refer la Bucovina de Nord și la Basarabia, actuala Republica Moldova. În prezent, sigur că Rusia are interese importante în România și în întreaga regiune, dar nu și pretenții teritoriale. Aș spune așadar că nu cred că în momentul ăsta Rusia are aceleași interese față de România precum avea Uniunea Sovietică și nu știu nici dacă Rusia are aceeași putere să proiecteze forțe în România precum avea URSS”, spune Nițoiu.
În opinia sa, Rusia este slăbită de războiul pe care îl poartă în Ucraina și nu are forța și nici interesul să provoace NATO. Iar România are avantajul de a face parte din Alianța Nord-Atlantică, astfel că se află în siguranță, indiferent de amenințările Rusiei. Rusia, care continuă să poarte un război hibrid, dar evită o confruntare militară.
Rusia nu are forța să atace NATO
„Aș spune că totuși războiul din Ucraina a consumat o anumită abilitate a Rusiei de a proiecta forțe militare. Există date că rușii ar fi pierdut spre un milion și jumătate de militari, morți sau răniți, iar acestea sunt cifre imense care mie îmi spun că Rusia nu are capacitatea să proiecteze forțe armate spre România. Și nu știu nici dacă poate acționa într-un mod sustenabil ca să poate să influențeze ce se întâmplă în România, în aceeași măsură în care reușea să o facă Uniunea Sovietică. Trăim totuși într-o altă lume față de acum 100 de ani sau acum 70 de ani, așa că nu văd riscul unui război cu Rusia”, mai spune expertul.
Dacă România nu poate fi amenințată direct militar de Rusia, Kremlinul poate acționa împotriva intereselor românești și europene din Republica Moldova. Chișinăul nu ar avea cum să se opună unei agresiuni ruse, iar România ar ajunge să aibă graniță comună cu Rusia, dacă va cădea Ucraina.
De unde vin pericolele reale
„Aș vedea un pericol mare dacă am ajunge să avem graniță comună cu Rusia. Și nu pentru că ne-ar ataca. Rusia nu are interesul să ne atace militar, dar are alte interese aici, în primul rând să provoace dezordine și panică. Iar dacă am ajunge să avem graniță directă, Rusia ar găsi o cale să cauzeze dezordine și cât mai multă incertitudine în România. Cu toate acestea, pericolul mare îi privește pe cei din Republica Moldova. Nu este clar ce s-ar întâmpla cu Republica Moldova, cu Transnistria. Probabil că etnicii ruși din Republica Moldova ar fi utilizați pentru a acapara puterea acolo. De aici vine, de fapt, pericolul pentru România. De aici vin riscuri mult mai mari decât o amenințare directă, ca să spunem lucrurilor pe nume”, susține profesorul Nițoiu.
În schimb, el nu vede riscul unei noi înțelegeri precum cea de la Yalta, când americanii și rușii s-au așezat la masă și au împărțit lumea. Rusia nu poate emite asemenea pretenții pentru că nu este de calibrul Statelor Unite ale Americii și nu mai are puterea fostei Uniuni Sovietice. Ar exista totuși o țară care ar putea emite astfel de pretenții, mai spune Cristian Nițoiu.
„Rusia nu are capacitatea, nu are puterea militară și economică să poată emite pretenții pentru a schimba ordinea mondială. Nu este nici în postura să ceară așa ceva. Mai degrabă China ar fi într-o poziție care i-ar permite să ceară o reîmpărțire a lumii în sfere de influență. Cu toate acestea, realist vorbind, nu știu dacă România ar fi pe meniul Chinei așa cum a fost cândva importantă pentru URSS”, subliniază profesorul Nițoiu.
Maeștri în intrigi
Dacă o invazie a Rusiei în România nu poate fi luată cu adevărat în serios, Kremlinul acționează în multe alte moduri aici. Prin interpuși, Rusia a pus mâna pe hălci din industriile statelor europene. Germania a fost de departe cea mai afectată, în condițiile în care Berlinul a acceptat să-și închidă centralele nucleare și să dezvolte o dependență totală față de gazele rusești. Iar Rusia a acționat și mai acționează în Europa prin intermediul unor ONG-uri de mediu, care pun presiune pe guvernele europene și pe Bruxelles.
În cazul României, protestele care au dus la alungarea companiilor americane Exxon și Chevron și în care au fost folosiți deopotrivă activiștii de mediu afiliați unor mișcări de stânga, dar și țărani și oameni din zona Moldovei au fost conduse în mare măsură de oamenii Kremlinului. Și Rusia nu s-a limitat la atât. Cristian Nițoiu vorbește despre prezența unor rețele de crimă organizată, dar mai ales despre infracționalitatea economică asociată cu agenți ai serviciilor intelligence din Rusia sau cu persoane asociate acestora.
„Cred că unul dintre principalele pericole cu care se confruntă România și alte state din zonă, riscuri despre care se vorbește însă mai puțin ține de afectarea unor procese economice și politice prin agenți de influență ai Rusiei. Indivizi cu conexiuni în KGB și GRU au acționat aici. Și au existat foarte multe relații economice mai ales între criminalitatea organizată din România și cea din Rusia, axate pe partea energetică. Orice s-ar zice există anumite legături economice la nivel subteran între Rusia și România. Și au existat industrii întregi care au intrat pe mâna rușilor”, mai afirmă Nițoiu.
În același timp, deși nu au putut să susțină partide politice și politicieni în mod fățiș, rușii au avut grijă să exploateze vulnerabilitățile identificate în România.
„Sigur că azi Rusia nu poate să susțină pe față anumiți politicieni sau anumite grupări economice, ONG-uri. Singurul lucru pe care poate să-l facă și pe care evident că l-a făcut când a avut ocazia, a fost să exploateze anumite momente, așa cum au fost acele proteste împotriva exploatării gazelor de șist și a firmelor americane. Așa au încercat și au reușit să creeze polarizare și diviziune în societatea românească. Dar era de așteptat, mai ales că și serviciile altor state încearcă același lucru”, subliniază Cristian Nițoiu.
Limitările Rusiei
Există însă anumite limite, pentru că Rusia nu mai are nici în această privință forța pe care o avea fosta Uniune Sovietică. În același timp, românii nu sunt recunoscuți ca simpatizanți ai Rusiei, fapt care este dovedit și de studiile sociologice efectuate în țară.
„Diversiunile și exploatarea polarizării și a diviziunilor dintr-o societate sunt metode simple de a acționa și de a influența mai mult sau mai puțin diverse state. La fel de important, sunt metode ieftine și nu implică riscuri. Pentru că statul respectiv nu poate să spună că e în război, chiar dacă este indirect agresat. Deși acum se vorbește de ideea de război hibrid, pentru a numi aceste influențe și abordări din partea Rusiei ca fiind o amenințare, nu cred că sunt ceva nou. Pentru că sunt documentate pe larg și se știe că au existat și în timpul Războiului Rece. Și este previzibil, chiar este de așteptat ca Rusia să încerce să provoace probleme în toate aceste state, inclusiv în România. Până la urmă, acesta este singurul lucru pe care poate să-l facă în momentul acesta. Să ținem însă cont că românii sunt pro-occidentali și anti-ruși. Și că spre deosebire de unii dintre vecinii noștri, românii privesc Rusia cu neîncredere și nu vor să audă de ea. Datoria autorităților este pe de altă parte să se asigure că acțiunile rușilor nu vor avea succes pe viitor”, încheie profesorul Cristian Nițoiu.
Se încarcă comentariile...
