Cum s-a ajuns ca zeci de mii de animale să figureze în baza oficială de date, dar să lipsească din ferme. „Anul trecut n-au avut bani de inspecții”

Într-un singur județ, la controalele în exploatațiile de ovine și caprine s-au constatat neconcordanțe foarte mari între numărul de animale înscris oficial în baza națională de date (BND) și animalele efectiv existente în ferme. Există explicații, există și implicații.

Zeci de mii de animale nu se mai regăsesc în fermele din Olt Foto: Ionelia Nucă

La nivelul unui singur județ, în urma controalelor efectuate în exploatațiile de ovine și caprine s-a descoperit că zeci de mii de animale lipsesc, deși figurează în Baza Națională de Date (BND). Constatarea nu înseamnă doar cifre care nu coincid, ci are implicații majore. Pe baza animalelor înregistrate oficial în sistemul de evidență, crescătorii primesc subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), însă dincolo de asta, mișcarea animalelor fără documente legale implică riscuri inclusiv privind securitatea din punct de vedere sanitar. În teorie, niciun animal nu ar trebui să părăsească o gospodărie fără ca medicul veterinar concesionar să fie anunțat, acesta să evalueze situația și să emită documentele necesare. În fapt, animalele sunt vândute, sacrificate sau dispar din ferme în diverse alte situații fără ca astfel de mișcări să fie evidențiate în scripte, or tocmai aceste nereguli au fost, printre altele, invocate atunci câdn s-a luat decizia interzicerii exportului de animale vii, atât către UE cât și către statele terțe..

Zeci de mii de animale lipsesc din gospodării

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt a transmis rezultatele controalelor efectuate în exploatațiile de ovine și caprine desfășurate în perioada mai – august 2026. Este ceea ce medicii concesionari fac an de an, sau ar trebui să facă, adică inspecțiile în ferme. În 2025, această inspecție nu s-a realizat, precizează dr. Ion Bozgă, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, pentru că ANSVSA nu a mai avut fonduri.

Ce arată cifrele?

„În perioada mai-august, s-au efectuat controale la exploataţiile de ovine şi caprine, de către echipe de inspectori din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Olt (DSVSA Olt), în exploatații comerciale, comerciale de tip A, precum și de către medicii veterinari de liberă practică, în cadrul acţiunii de inspecţie a animalelor din exploataţiile nonprofesionale. Acţiunea de inspecţie a animalelor din exploataţiile nonprofesionale s-a încheiat la data de 31.08.2026.

Printre alte neconformităţi s-a constatat faptul că un număr semnificativ de animale lipsesc din exploataţii, fără a se putea stabili destinaţia acestora, inclusiv în cazul unor exploataţii deţinute de către persoane fizice autorizate (PFA).

Proprietarii/deţinătorii exploataţiilor din care lipsesc animale, inclusiv în cazul exploataţiilor deţinute de către PFA, au declarat că nu au solicitat medicului veterinar emiterea de documente sanitar-veterinare, respectiv nu au prezentat documente din care să rezulte destinaţia acestora (vânzare sau altă formă de înstrăinare, moarte, sacrificare pentru consum propriu, dispariţie etc.).”, a transmis DSVSA Olt.

Câte animale lipsesc? Păi, zeci de mii.

„Până la această dată nu au fost găsite în exploataţie şi au fost scăzute din Baza Naţională de Date (BND), pentru a nu exista riscul să se acorde subvenţii pentru aceste animale, un număr total de 33.663 ovine (33.587 din exploataţiile deţinute de persoane fizice şi 76 deţinute de către persoane fizice autorizate) şi 25.775 caprine (25.743 din exploataţiile deţinute de persoane fizice şi 32 deţinute de către persoane fizice autorizate), 3.358 bovine (3.325 din exploataţiile deţinute de persoane fizice şi 33 deţinute de către persoane fizice autorizate), 19 bubaline (18 din exploataţiile deţinute de persoane fizice şi 1 deţinută de către persoane fizice autorizate), 4.418 suine (4.412 din exploataţiile deţinute de persoane fizice şi 6 deţinute de către persoane fizice autorizate)”, se mai arată în comunicatul transmis de DSVSA Olt.

Cifrele sunt importante, chiar și dacă le raportăm la totalul efectivelor care figurau în BND la 1 mai 2026. La nivelul județului, înainte de acțiunea medicilor veterinari figurau în baza națională de date: 125.111 capete de ovine ș 87.533 de capete de caprine, majoritatea covârșitoare fiind crescute în gospodăriile populației (la nivelul județului sunt mai puțin de 10 exploatații administrate de persoane juridice – PFA, II, IF, SRL etc.).

Sancțiuni pentru neregulile constatate

DSVSA a aplicat și sancțiuni în urma constatării neregulilor. „Până la această dată, în urma controalelor, au fost aplicate 4 sancțiuni contravenționale, conform HG 984/2005, cu modificările și completările ulterioare la exploatații comerciale de tip A, în valoare de 10.800 lei, și 12 sancțiuni contravenționale , conform HG 984/2005, cu modificările și completările ulterioare la proprietarii de animale/gospodării nonprofesionale în valoare de 18.000 lei.

Menționăm faptul că acțiunea de inspecție a animalelor din exploatațiile nonprofesionale și verificările corespunzătoare s-au făcut și în anii precedenți, iar animalele lipsă din exploatații au fost scăzute din BND”, au mai precizat reprezentanții DSVSA Olt.

„Intră în curte și vede câte animale sunt, din ce specie, dacă sunt sănătoase”

Inspecția în exploatații este o acțiune pe care statul ar trebui să o execute, prin medicii veterinari concesionari de la nivelul localităților, an de an. Medicul veterinar este și cel care poate opera modificările în BND, în funcție de ceea ce constată, fie cu ocazia inspecției, fie atunci când fermierul anunță mișcări de animale.

„Anul trecut nu am făcut inspecțiile. În urmă cu doi ani le-am făcut. De aceea probabil că este cifra atât de mare. Anul trecut s-a făcut economie. N-au avut bani. Ele se făceau din februarie până în mai. Le-au mutat printr-un ordin de președinte în toamnă și în toamnă, la rectificare, nu le-au dat bani”, a precizat președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, pentru „Adevărul”.

Inspecția exploatațiilor este o cerință a Uniunii Europene. Medicii veterinari intră efectiv în fermă (în România majoritare sunt gospodăriile populației) și constată câte animale sunt.

„Vede câte animale sunt, din ce specii, dacă sunt sănătoase, dacă au crotalii”, a explicat dr. Bozgă. Acest serviciu li se plătea medicilor concesionari, precizează Ion Bozgă, cu 26-27 de lei/exploatație, indiferent de dimensiunea exploatației.

Pentru verificări, medicii veterinari inventarază fiecare animal „citind” fiecare crotalie electronică cu ajutorul unei scanner. Datele sunt ulterior descărcate în calculator și transmise. Efortul este unul major, iar perioada în care are loc acțiune are și aceasta importanța ei, fiind mult mai dificil, explică medicul, să se efectueze toamna, de exemplu, în anotimp ploios.

„Medicul este singurul om care poate face modificări în ferma sau în exploatația unui cetățean, medicul de acolo. Numai el poate lucra, numai el are acces la bază de date. Dar n-are voie să scadă din evidențe oricum. Dacă proprietarul taie 5, 10, 100, el n-are voie să le scoată decât dacă se prezintă proprietarul cu ambele crotalii. Un om când taie și vinde, sau când vinde, nu ia crotaliile. Și neputând să prezinte la direcție aceste crotalii, n-are voie să scoată din evidențe. Și medicii din România n-au putut să scoată din calculatoare aceste animale. Acum, permițând această aplicație - pentru că este o aplicație specială, acum e deja închisă, a stat 5 luni de zile deschisă -, medicii puteau face mișcările acestea. Pe cele care nu erau, le scădeau într-un cont anume”, a explicat dr. Ion Bozgă.

Potrivit Ordinului președintelui ANSVSA nr. 208/2022, „ovinele și caprinele se identifică și se înregistrează în termen de până la 180 de zile de la naștere și, în orice caz, înaintea mutării lor în afara exploatației în care s-au născut, dacă aceasta are loc mai devreme. Absența elementelor de identificare, nedeclararea mișcărilor de animale și neraportarea suspiciunilor de boală constituie încălcări ale legislației sanitar-veterinare, favorizează răspândirea bolilor și îngreunează eradicarea focarelor”, preciza ANSVSA într-un comunicat de presă emis la finele lunii august.

De la bani, discuția se mută în prezent la cine va mai executa aceste servicii, pentru că medicii veterinari interesați de concesiuni sunt din ce în ce mai puțini. În județul Olt, potrivit președintelui Colegiului Medicilor Veterinari Olt, sunt peste 20 de circumscripții nesolicitate, medicii motivând că nu mai pot susține cheltuielile cabinetului veterinar, cu atât mai puțin după ce plafonul/cabinet a fost înjumătățit, de la 10.000 lei la 5.000 lei.