„Buba neagră” amenință România. Decizia care i-ar putea face pe fermieri să renunțe la vaccinarea obligatorie

O modificare pe care ANSVA vrea să o facă „Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale”, cel mai probabil în scop economic, se poate transforma într-un dezastru, atrag atenția atât medicii veterinari cât și reprezentanții crescătorilor de animale.

ANSVSA ar vrea ca proprietarii animalelor să plătească vaccinarea contra antrax FOTO: Pixabay

Modificarea apare într-un proiect de ordin al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) - ORDIN pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor şi protecția mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranței alimentelor - supus transparenței decizionale, publicat pe site-ul instituției. La articolul 15, litera g) din proiectul mai sus menționat se precizează că suportarea contravalorii manoperei de vaccinare împotriva antraxului revine deținătorilor animalelor.

Este ceva ce nu s-a mai întâmplat niciodată, iar consecința va fi că mulți fermieri fie vor refuza cu totul vaccinarea animalelor, deși este un vaccin care face parte din programul național strategic și are caracter de obligativitate, fie nu-și vor mai vaccina tot efectivul, din cauza costurilor, manopera fiind evaluată la 5- 6-7 lei/cap animal. În ambele variante, pericolul este uriaș, atrag atenția medicii veterinari, pentru că antraxul, sau „buba neagră”, este o boală cu potențial letal, în 2025 o persoană decedând, iar alți doi membri ai familiei sale îmbolnăvindu-se grav.

Pe de altă parte, ar putea exista și implicații economice cu potențial de pierderi uriașe în situația apariției cazurilor de antrax, dat fiind faptul că mai mult de 97% din efectivul de oi și capre se regăsește în gospodăriile populației, nu în exploatații comerciale, iar România este un mare exportator de animale vii.

„Ei nu mai au nicio răspundere”

Reprezentanții crescătorilor de animale au reacționat la scurt timp după lansarea proiectului de act normativ în dezbatere.

„Cum este posibil ca o acțiune sanitar-veterinară obligatorie, cuprinsă în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și eradicare a bolilor, sa fie pusă în sarcina fermierilor?! Guvernanților, oare chiar nu înțelegeți că nu mai putem suporta taxe peste taxe? Nu mai aveți nicio limită?! Vreți să-i eliminați pe toți cei care mai muncesc în țara aceasta?! Noi, cu mâinile noastre bătătorite de muncă, vă punem pe masă mâncarea de zi cu zi! Ce vreți să faceți cu noi?”, a fost reacția președintei Asociației Țara Loviștei, Constanța Ștefan. Prin intermediul asociației a fost, de altfel, transmis și un punct de vedere în acest sens.

Constanța Ștefan spune că înțelege că statul nu are bani, însă o taxă în plus pentru fermieri, pe care nu o pot evita sub nicio formă, înseamnă pentru mulți faliment curat, în condițiile în care de cel puțin doi ani se confruntă cu mari probleme, iar numărul celor care renunță la creșterea animalelor se mărește.

„Eu înțeleg că statul nu are bani, dar are voie să nu aibă bani. Dar fermierul, dacă nu va avea bani să plătească vaccinul anticărbunos, anti-Antrax, va fi bai mare. Doamne ferește să fie vreun caz, că nu AVSVSA va fi de vină, medicul va fi. Fermierul va spune – nu am avut, domnule, bani să plătesc pentru 500 de oi, 3.500 de lei -. Statul transferă costurile pe fermier. Ei nu mai au nicio răspundere. Toată lumea este speriată, vă rog să mă credeți. Medicii veterinari cu atât mai mult, că această sumă pe care ei o primeau de la stat când făceau vaccinul acum s-a transferat pe fermier. Fermierul nu o să aibă bani”, a precizat Ștefan, pentru „Adevărul”.

Neefectuarea vaccinului, dincolo de riscul enorm de care vorbesc medicii veterinari, are și alte implicații. Fermierul nu va mai putea cere iar medicul veterinar nu va mai putea elibera adeverințe care să certifice că animalele sunt sănătoase, or un astfel de document este necesar inclusiv pentru tranzacționarea animalelor.

„Nu o să mai putem vinde și vom fi obligați să dăm. Și nu avem de unde. Mai vine o boală, mai vine o secetă cum a fost în ultimii ani și nu știu cine va mai ține animale. Parcă cineva chiar vrea să ne dea în cap de tot”, a mai spus Constanța Ștefan, care reprezintă, prin intermediul Asociației „Țara Loviștei”, interesele a aproximativ 1.300 de crescători, din șapte județe (Vâlcea, Olt, Dolj, Sibiu, Argeș, Prahova, Buzău).

„Din 1947-1948, toate acțiunile sanitar-veterinare de imunoprofilaxie au fost făcute fără bani”

Medicii veterinari spun la rândul lor că s-au trezit peste noapte cu mențiunea în ordinul aflat în transparență. „N-a negociat nimeni nimic pe subiectul acesta, n-au existat consultări”, spune președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, dr. Ioan Bozgă.

Măsura este cu atât mai greu de înțeles cu cât ANSVSA așa a făcut economii, micșorând la jumătate (de la 10.000 lei la 5.000lei) suma pe care o acordă lunar medicilor veterinari concesionari/cabinet.

„Din 1947-1948, de când a venit regimul comunist și Ministerul Agriculturii a funcționat după sistem sovietic, toate serviciile veterinare erau de stat și toate acțiunile sanitar-veterinare de imunoprofilaxie - adică vaccinări făcute la animale și păsări, în vederea prevenirii apariției bolilor infectocontagioase, pentru că noi avem lanțul carpatic unde există animale sălbatice pe care nu le putem vaccina, asta era explicația pe timpuri - toate acestea au fost făcute fără bani de către medicii veterinari. Acum, au luat 5.000 de lei din 10.000 și vor ca toți proprietarii de animale să plătească contravaloare manoperei la vaccinarea anticărbunoasă, adică și societăți comerciale și gospodăria populației”, a precizat Bozgă.

Medicul veterinar vorbește de un tarif de 5 lei/cap animal pentru manoperă, însă și așa costurile vor fi foarte mari pentru crescătorii care au sute sau chiar mii de animale. „Plus faptul că atâția zeci de ani toate acțiunile au fost gratuite. Imaginați-vă reacția populației”, a mai adăugat dr. Bozgă.

„La om se numește bubă neagră. Dacă nu-l prinzi din prima fază, moare omul”

Pericolul reapariției antraxului, o boală extrem de gravă și pentru animal și pentru om, este de fapt cea mai mare problemă, iar probabilitatea nu este tocmai mică. Medicul a explicat și de ce.

„Antraxul - la om se mai numește bubă neagră - dacă nu-l prinzi din prima fază, moare omul. Iar la animale e foarte greu (n. red. - de depistat rapid), pentru că are o simptomatologie destul de delicată. Sunt forme care evoluează fără semne. Și merge medicul în urgență, face o intervenție, face venisecție, nu e atent să-și pună mânușă, a făcut boala și se duce. Până se trezesc medicii umani, neștiind anamneza – iar noi avem țara indemnă de o asemenea boală – nici nu o iau în calcul. Deci e o mare imprudență”, atrage atenția medicul Ioan Bozgă.

Medicul spune că nu este singura imprudență a ANSVSA, pentru că în teritoriu s-a transmis o notă internă prin care medicii veterinari au fost înștiințați că nu vor mai recolta probe de sânge în vederea depistării în laborator a brucelozei. „Noi recoltam sânge la toate speciile de animale - ovine, caprine, bovine – o dată pe an, în vederea depistării în laborator a brucelozei. Iarăși, e o altă boală care creează și o zoonoză și la om probleme, îmbolnăvește omul. Acum vor să nu mai facă nici asta, sub pretextul că fac economie. Or, la om economia înseamnă bani duși la cimitir”, mai punctează medicul.

Președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt mai semnalează faptul că, deși la nivelul ANSVSA funcționează două structuri consultative, ambele au devenit decorative.

„Este singura instituție cu rang de minister care are în structură două consilii: un consiliu consultativ unde acolo trebuie să fie șefi de asociații ale crescătorilor de ovine, de porcine, de bovine, de lapte, de carne etc., iar când pregătești un act normativ cum este acesta îi consulți și pe ei, și mai este un consiliu științific, așa se numește, compus din academicieni. Ultimul, de patru ani nu a fost convocat”, a mai precizat Bozgă.

Pericolul bolilor pentru care sunt cuprinse acțiuni preventive în Programul Strategic nu este deloc de neglijat, a mai adăugat medicul, reamintind că în 2025 au fost înregistrate în România cazuri și de antrax și de turbare (rabie), două boli cu potențial letal pentru om.

Antraxul, a explicat dr. Bozgă, este o boală produsă de o bacterie. „Ar trebui ca bacteria aceasta să nu fie atât de nenorocită, pentru că pe noi ne îmbolnăvesc mult virusurile, însă este singura bacterie care are posibilitatea, când a dat de condiții neprielnice pentru ea, pentru viața ei, să se acopere cu o plapumă, noi o numim sporulare, și rezistă, apare o hibernare. Ea este în cadavru, iar noi cadavrele de animale nu le incinerăm, le îngropăm. Ei, și peste o sută de ani rezistă acolo. În momentul când veneau inundațiile și săpau în mal, scoteau cenușa aceasta la suprafață. Dând de umezeală și căldură, se activa bacteria. O mâncau oile, caprele, când pășunau iarba, și așa se îmbolnăveau. Deci este o bacterie care are o rezistență enormă. Niciodată un cimitir de oameni și un cimitir de animale – dar de animale nu prea există - nu-și schimbă destinația. Nu are nimeni voie să mute acel cimitir în altă parte, pentru că acolo sunt bacterii care rezistă sute de ani în sol. Nu le mai vedem cu ochiul liber, dar ne îmbolnăvesc”, a mai arătat medicul veterinar.

Cât despre rațiunea adoptării unei asemenea măsuri, cel mai probabil calculele economice au stat la bază. La nivelul întregii țări sunt aproximativ 12-13 milioane capete de vaccinat, or asta înseamnă că pentru aceste animale nu mai scoate statul bani din pungă.

Medicii, și dacă și-ar permite, nu pot face vaccinarea gratuit decât în cadrul unor contracte de voluntariat. „Un cabinet este o societate comercială cu obligații pentru stat. M-a întrebat cineva: dar de ce nu faceți gratuit? Pentru că nu avem voie. Voluntariatul e una, societatea trebuie să producă venit și la stat să plătească impozit. Te prinde, amenda e foarte mare, evaziune fiscală. E un moment mai delicat, eu am crezut că e glumă, nu i-am crezut în stare”, a conchis Bozgă.

„Bacilul este în pământ și întotdeauna există posibilitatea de a ajunge la suprafață și de a contamina animalele”

Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMRO) a reacționat cu privire la modificările propuse prin ordinul aflat în transparență decizională, iar marți, în cadrul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, președintele Colegiului, prof. dr. Viorel Andronie, a atras atenția asupra pericolului transferării unei cheltuieli de la stat către crescătorii de animale.

„Prezența mea aici se datorează unor intenții de modificare ale Programului Strategic de către ANSVSA, subiect care a fost discutat cu ceva timp în urmă în comisia dumneavoastră. Din păcate, noi, al treilea actor în ceea ce privește programul strategic al ANSVSA, nu am fost invitați ca să putem să ne spunem punctul de vedere legat de aceste acțiuni sanitar-veterinare. Atunci când a fost prezentat Programul Strategic de către ANSVSA, au prezentat cam ceea ce consideră dânșii că este frumos, fără a se aduce în atenția dumneavoastră anumite aspecte care au un impact extraordinar de mare”, a spus dr. Andronie.

Trecerea vaccinării contra antrax la speciilor receptive din suportul bugetului de stat în suportul proprietarilor de animale este considerată inadmisibilă de către forul profesional, atrăgându-se atenția că nu toți proprietarii își vor permite costurile.

„În România, 95,41% din populația de ovine se regăsește în gospodăria țărănească”

„Nu o să intru în detaliu despre boală, dar ca impact, vreau să știți foarte bine că este una dintre bolile care în România este prezentă de secole, pentru că bacilul este în pământ și întotdeauna există posibilitatea de a ajunge la suprafață și de a contamina animalele. Și de ce considerăm noi că impactul este foarte mare? În primul rând, din punct de vedere social, proprietarii animalelor nu își permit în momentul de față să își vaccineze animalele suportând acele costuri. (...) Din punct de vedere economic, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că în România, 95,41% din populația de ovine se regăsește în exploatațiile non-profesionale, adică în gospodăria țărănească. 99,13% din caprinele din România se regăsesc în exploatațiile non-profesionale. Deci primii care vor fi loviți vor fi cei din gospodăriile populației, adică vorbim de 600 de mii de exploatații non-profesionale care dețin oi și capre”, a spus președintele CMVRO. Aproape 100% din exportul României de oi și capre se bazează pe populația de oi din gospodăriile populației, de aici și importanța deosebită a subiectului.

„Exportul României se bazează pe animalele provenite din gospodăriile populației, vorbesc de ovine și caprine, și nu pe cele din exploatațiile comerciale care în momentul de față reprezintă 1,67% la oaie și 0,07% la capre. Este inexistentă exploatația comercială în România, în condițiile în care România este unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii de ovine și caprine. Deci impactul economic va fi devastator. De ce? Pentru că atunci când va apărea un focar de antrax, conform legislație în vigoare, timp de 40 de zile exploatația respectivă nu are voie să miște niciun animal, timp de 40 de zile este nevoie de intervenția statului pentru a suporta măsurile care au loc în acea exploatație, și bineînțeles că lucrurile sunt mult mai complicate. Orice țară în care există o relație comercială va stopa importurile din România în momentul declarării focarelor de antrax pe teritoriul țării”, a avertizat președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Măsura vine și așa după un an în care „a fost un haos în ceea ce privește implementarea Programului Strategic, motivându-se lipsa fondurilor aferente”, a mai precizat dr. Andronie.

Sunt județe în România care nu au efectuat vaccinarea și sunt județe în care vaccinarea s-a efectuat târziu, contrar prevederile legislative și contrar prospectelor vaccinului, a mai precizat președintele CMVRO, dând exemplu județului Mureș, în care vaccinarea s-a făcut în septembrie-octombrie, deși recomandarea este ca această măsură să fie implementată primăvara, cu cel puțin două săptămâni înainte ca animalele să fie scoase la pășunat.

„Noi considerăm că pe lângă această intenție de a face economii la bugetul de stat, impactul social-economic și în special exportul României vor fi afectate, va fi afectată și sănătatea publică, crescând riscul de contaminare a persoanelor care vin în contact cu animalele, fie vii, fie după sacrificarea acestora. Mai mult, din punctul nostru de vedere, această intenție, care se află deja în dezbatere publică, încalcă prevederile Ordonanței 42, articolul 15, aliniatul (10), în care se specifică foarte clar - costurile manoperei și a materialelor aferente pentru anumite acțiuni sanitare sunt suportate de către bugetul de stat. Această acțiune, doamnelor și domnilor deputați, este acțiune contractată prin contracte cu medicii veterinari organizați în condițiile legii, deci statul o instituie ca obligație, statul a contractat-o și acum vine și spune că aceste costuri o să fie suportate de către proprietari”, a semnalat dr. Andronie.

„Economiile pe care noi le facem acum se vor răsfrânge în multe milioane de euro ulterior”

Șeful CMVRO a vorbit și despre pericolul de a nu mai testa ovinele și caprinele pentru bruceloză, o boală pentru care România a devenit indemnă în 2003. ANSVSA a decis ca la nivelul fiecărui județ să se recolteze doar 75 probe, adică aproape 3.000 la nivel național, or CMRV consideră acest număr insuficient.

După ce România a obținut statutul de țară indemnă, a decis să testeze 5% din ovinele și caprinele de peste 6 luni, „ceea ce susținem în continuare că este un procent minim și corect pentru a demonstra Uniunii Europene și pentru a avea dovezi certe pentru a ne păstra statutul”, a susținut dr. Viorel Andronie.

„Dacă se pierde statutul de țară indemnă, măsura va fi următoarea: ca să îl redobândești, trebuie să retestezi toate Ovinele și Caprinele în vârstă de peste șase luni, de două ori la interval de 21 de zile. Și atunci economiile pe care noi le facem acum se vor răsfrânge în multe milioane de euro ulterior”, a mai spus dr. Andronie.

La finalul discuțiilor, președintele comisiei parlamentare i-a solicitat președintelui CMVRO să sintetizeze într-un document modificările pe care structura profesională le consideră necesare, astfel încât Comisia pentru Agricultură să le transmită către ANSVSA, „tocmai pentru a avea timp să coreleze cifrele în ceea ce privește construcția bugetului și să aibă în vedere ceea ce Colegiul spune”.